Nu trebuie uitat. Bombardamentele americane asupra României. Azi, de ce a fost ridicat Monumentul Eroilor Americani din Cismigiu? Unde este monumentul victimelor atacului salbatic?
Bineinteles , licuriciofilii nu isi amintesc de bombardamentele americane din anul 1944 asupra populatiei civile din anii 1943-1944.
Toţi conducătorii României care au fost la putere în ultimii 26 de ani au fost şi continuă să fie slugi ale americanilor şi Occidentului. România a devenit practic o colonie economică a statelor ce formează Occidentul.
“O serie de crime inutile, comise în numele eliberării Europei”
Bineinteles , licuriciofilii nu isi amintesc de bombardamentele americane din anul 1944 asupra populatiei civile din anii 1943-1944. Nu trebuie uitat. Bombardamentele americane asupra României. Azi, de ce a fost ridicat Monumentul Eroilor Americani din Cismigiu? Unde este monumentul victimelor atacului salbatic?
Intre 4 aprilie si 18 august 1944 aliatii occidentali au reluat campania de bombardamente asupra Romaniei. In afara de rafinariile de la Ploiesti acum au fost atacate si infrastuctura din partea de sud a tarii , depozite de carburanti, fabrici etc. Bombardierele americane apartineau Armatei 15 aeriene a SUA. In 1944 au participat la bombardamentele de pe teritoriul Romaniei alaturi de bomardierele americane si bombardiere britanice apartinand RAF in special in bombardamente de noapte. Bombardierele decolau acum de pe aerodromuri construite in sudul Italiei fiind insotite de cele mai multe ori de avioane de vanatoare. In cadrul Operatiunii Frantic bombardierele decolau din Italia urmand ca dupa ce efectuau misiunile deasupra Romaniei sa aterizeze in Ucraina, sa reincarce cu bombe si combustibil apoi sa se reintoarca in Italia executand alte misiuni de bombardament in Romania.
Bbombardamentul din 4 aprilie 1944 n-a fost decat un semnal. S-a repetat aidoma dupa doua saptamani, tot la miezul zilei, iar mai tarziu din ce in ce mai des si, cel mai cumplit, in toiul noptii. Persistent, obsesiv, de 2-3 ori pe saptamana, din ce in ce mai intens.
La 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. SUA şi Marea Britanie au venit constituindu-se astfel Coaliţia Naţiunilor Unite. Ca urmare a alianţelor realizate,avioanele americane şi engleze au executat în 1942-1943 mai multe raiduri aeriene împotriva României, vizând cu precădere zona petroliferă din Valea Prahovei. De exemplu, la 1 august 1943, din cele 177 de avioane americane plecate din Libia, au ajuns în România un număr de 162. Efectele au fost devastatoare. Dezastrul din Gara de Nord şi din cartierul Griviţa a impresionat cel mai mult. Avioanele americane au vizat, cu precădere, Gara de Nord. Concluziile : bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale. O serie de crime inutile, comise în numele eliberării Europei de către anglo-americani. Unul din obiectivele campaniei de bombardament asupra Romaniei era demoralizarea populatiei. Tinte civile precum cartierele oraselor sau trenuri cu refugiati erau special alese pentru a avea un impact psihologic cat mai mare. Schimbarea politică determinase partea anglo-americanilor,pe frontul din Est considerau că principalul furnizor de petrol şi grâne este statul român, care de acum cunoştea încă o dată pericolul pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul său. În acest context, au început bombardamentele americane la 4 aprilie 1944, când au fost distruse, în cele mai multe cazuri, obiective civile. Efectele bombardamentului din acea zi au fost devastatoare, mulţi civili căzând victime, pentru decedaţii acestui negru moment făcându-se un cimitir care poartă numele de „4 Aprilie”. A doua zi, bombardamentele au continuat asupra obiectivelor economice din jurul Ploieştiului, având ca ţintă în special rafinăriile. După acest moment, s-a crezut că valul acestor bombardamente s-a terminat. Însă următorul bombardament a fost chiar în ziua de Înviere. Un ofiţer a afirmat că anglo-americanii au ochelari speciali cu care văd, prin nori, clar, obiectivul, în timp ce de jos ei nu pot fi văzuţi tocmai din cauza norilor. La Braşov au fost 80 de avioane în trei valuri. Alte victime nevinovate, alte familii îndoliate, ţara era lovită din nou. În ziua de Paşte a anului 1944, iadul a venit din înaltul cerului peste Braşov şi locuitorii săi.
Ţinte lovite
A doua zi, chiar în Duminica Paştelui, bombardierele americane s-au întors pentru a lovi din nou Turnu Severin (unde cele 167 de aparate B-24 aveau drept misiune să bombardeze aceleaşi obiective ca şi aviaţia britanică, vizând în special căile feroviere şi aerodromul) şi, pentru prima dată, Braşovul, marele centru industrial care fabrica avioanele IAR. Pentru a lovi oraşul transilvănean (legăturile feroviare şi Uzinele IAR) a decolat o formaţie de 158 de bombardiere B-24 Liberator. Între orele 9.50 şi 13.00 au fost alarme aeriene în oraşele Giurgiu, Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Braşov şi Sibiu. Oraşul Braşov a fost bombardat de la ora 11.00, fiind lovite Uzinele IAR, Gara Mare, Atelierele principale CFR, Întreprinderile “Schmoll Pasta”, Uzinele “Astra”, Palatul de Justiţie, Hotelul “Coroana” şi Cartierul Gării. În urma acestei misiuni a încetat activitatea uzinei şi fabricarea avionului IAR 80/81″.
Cu alte cuvinte, un singur raid a fost suficient pentru a neutraliza Uzinele IAR (zona Tractorul de azi) şi a trece pe linie moartă producţia celebrului “vânător” românesc precum a şi aparatelor construite sub licenţă. De asemenea, americanii au “scăpat” bombe şi peste clădirea care găzduieşte Consiliul Judeţean cât şi peste Hotelul “Coroana”. Printre obiectivele importante bombardate dar care au supravieţuit probei timpului se numără şi actuala fabrică Roman. De ce şi Romanul? Pentru că deodată cu apropierea intrării României în război, Uzinele Astra nu mai produc doar locomotive şi motoare, ci şi… tunuri anti-aeriene.
După ce S.U.A. au declarant război României (5 iunie 1942), aviația anglo-americană a executat (în 1942, 1943 și, mai ales în 1944) mai multe raiduri aeriene de bombardament asupra teritoriului românesc, alături de bombe, care au produs mari pagube materiale și umane. Raidul din 12 iunie 1942. Primul raid aerian a fost executat la 12 iunie 1942, de către ,,Detașamentul Halpro” (13 bombardiere ,,Consolidated B‑24 Libertador”), comandat de colonelul Harry A. Halverson, ale cărui aviaone au decolat de pe aerodromul Şcolii militare britanice de antrenament de la marginea localităţii egiptene Fayd, din apropierea canalului Suez. Acțiunea a constituit, în același timp, și primul raid american asupra Europei, prima utilizare a bombardierului ,,Consolidated B‑24 Libertador”, ,,botezul focului” pentru echipajele americane.
Avioanele inamice au survolat spatiul Munteniei și Dobrogei, lansând bombe la Constanța, Medgidia, Țăndărei, Dragalina, Colibași, Bolintin Deal, Vărăști (Ilfov), Berceni (Prahova), Ploiești, Teișani (Văleni de Munte), Buzău, Pogoanele, Cioflinceni. Raidul din 1 august 1943. Al doilea raid american, de această dată mai eficient, s‑a produs la 1 august 1943, între orele 13.08-16.00, sub denumirea de cod ,,Tidal Wave” (Valul nimicitor). Pregătit cu minuțiozitate, atacul aerian a fost executat cu 177 bombardiere ,,Consolidates B‑24 Libertador”, din Armata 9 aeriană a SUA. Ajunse în zona Ploiești, bombardierele americane au aruncat (după datele oferite de Subsecretariatul de Stat al Aerului) 520 bombe explozive. Deși s-au produs pagube însemnate rafinăriilor din Valea Prahovei (45% din capactatea de distilare și 40% din cea de cracare).
Raidurile din perioada 4 aprilie – 19 august 1944. Al treilea mare raid a fost declanșat la 4 aprilie 1944 de către Armata 15 aeriană americană, tot cu bombardiere ,,Consolidates B‑24 Libertador”, escortate, de această data, de numeroase avioane de vânătoare (P.38 ,,Leighting” și P.51 ,,Mustang”), precum și de către Grupul 205 aerian britanic (avioane ,,Welington” și ,,Halifax”), care au decolat de pe aerodromurile italiene din zona Foggia, Brindisi, Bari.
Cele mai puternice atacuri au fost date asupra orașului Ploiești (începând cu 5 aprilie 1944), considerat de generalul american N.F. Twining ,,unul din cele mai bogate izvoare de carburanți de înaltă calitate ale Luftwaffei și Wehrmacht‑ului”, rezultând ,,Bătălia aeriană a Ploieștiului”, denumită tot de N.F. Twining ,,una din cele mai mari epopei a celui de‑al doilea război mondial”. În afara Ploieștilor au mai fost lovite și alte zone ale țării (București, Brașov, Turnu Severin, Giurgiu, Reșița, Anina, Deva, Simeria, Hunedoara, Galați, Constanța, Focșani etc.) în care se aflau obiective industriale, aerodromuri, noduri de cale ferată etc. Nu de puține ori, au fost vizate și centre urbane și rurare, urmărindu-se intimidarea și terorizarea populației. Unele bombardamente au fost executate prin sistemul ,,în covor” (pe o suprafață mare de teren, cu 300-400 de bombardiere, însoțite de 100-200 de avioane de vânătoare), altele prin sistemul ,,navetă” (după ce bombardau obiectivele din România, avioanele aterizau pe aerodromurile sovietice de la Mirgorod, Piriatin, Poltava și reveneau lovind aceleași obiective de pe teritoriul românesc).
Primul bombardament din 1944 (și cel mai puternic) a avut loc la 4 aprilie, asupra Capitalei (în zona Gării de Nord, Atelierele CFR și cartierul Grivița, la ora 13.45, când zona era foarte aglomerată, inclusiv cu refugiați din zona frontului, înregistrându-se un mare număr de victime. Puternice au fost și bombardamentele din 5 aprilie de la Ploiești, din 28 iunie din București, din 10 și 18 august 1944 din zona petroliferă (când s-a atacat cu 700 – 800 de bombardiere, însoție de 200-300 de avioane de vânătoare).
Timp de peste 4 luni, bombardierele americane au executat 41 de lovituri aeriene, din care 11 pe timp de noapte (aprilie – 6 atacuri de zi și 1 de noapte, mai 5 de zi și 3 de noapte, iunie – 4 de zi și 1 de noapte, iulie – 8 de zi și 4 de noapte, august – 7 de zi și 2 de noapte), cele mai multe lovituri fiind date asupra zonei Ploiești – Câmpina (30 de atacuri), urmată de București (20 de atacuri), Brașov (7), Giurgiu, Focșani și Turnu Severin (câte 5).
După unele surse arhivistice, între 5 aprilie și 19 august 1944, acțiunile aviației anglo-americane au înregistrat 17 808 ieșiri-avion, din care 14 558 la avioanele de bombardament (,,Libertador și ,,Fortress”) și 3 250 la avioanele de vânătoare (,,Lightning” și ,,Mustang”), lansându-se 29 116 tone de bombe, care au distrus 90% din capacitatea productivă a Ploieștiului, fapt apreciat ca ,,un mare triumf în istoria strategie de război aeriene”.
Chiar dacă prizonierii americani aveau să declare că nu au urmărit bombardarea localităților și a zonelor de locuit, numeroasele situații în care acestea au fost lovite (inclusiv cu bombe incendiare) și mitraliate i-au contrazis. Mărturiile supraviețuitorilor sunt, de asemenea, concludente în acest sens.
Populația a fost anunțată de sosirea bombardierelor anglo-americane prim semnale de prealarmare și de alarmare.
București 1944 ––
searchnewsglobal.wordpress.com 