Capitalismul prăduială ne-a adus

image

Oamenii nu sunt capabili sa identifice corect sursa problemelor lor si de aici se ajunge la concluzii false. Capitalismul e acelasi peste tot in lumea. O industrie capitalista,adica in proprietatea privata a capitalistilor,in general a capitalistilor occidentali,deoarece ei sunt cei mai puternici! Exista industrie si acum! Dar nu in proprietatea noastra,a cetatenilor,ci in proprietatea capitalistilor straini! Oameni buni,din PIB ul Romaniei adica din ceea ce produce tara asta,munca,adica voi cei care munciti primiti 30 la suta,in timp ce capitalul,sau patronatul ia 70 la suta! Sigur ca vectorul principal de propagare a capitalismului la nivel global a fost si este SUA si occidentul,mai exact burghezia din aceste zone! Si mai intelegeti un lucru,politicienii pe care ii votati,ei nu sunt cei care va fura direct,ei sunt reprezentantii politici ai alora care iau 70 la suta din ce produceti voi! Ei,politicienii,in capitalism,sunt pusi acolo ca sa reprezinte in primul rand interesele lor! Dar tocmai de asta comunistii sunt marginalizati,ei evident ca nu primesc bani de la capitalisti pentru campanii electorale,ei nu au televiziuni care sa va spele creierele in favoarea lor,caci televiziunile sunt ale capitalistilor,deci voi clasa muncitoare sunteti efectiv ciuruiti! Voi nu aveti reprezentanti care sa va apere drepturile,de aici aveti impresia ca politicienii fura si de aia va merge rau! Dar nu ei va fura direct ci clasa capitalista,politicianul fiind doar reprezentantul acestei clase! Desi e adevarat ca multi politicieni sunt ei insusi capitalisti!

capitalism-bread-on-a-stick-is-being-used-by-a-fat-businessman-riding-on-the-back-of-a-poor-skinny-man-e1357838184523-300x162

Cum au motivat tehnocratii refuzul de a marii salariul minim? Pai au spus ca nu vom mai fi competitivi! Ce inseamna asta practic? Inseamna ca daca s-ar mari salariul minim,nu ar mai veni capitalisti sa deschida afaceri in Romania. Inseamna ca Romania nu mai e atat de atractiva pentru a face afaceri,caci in alte state muncesc pe 2 lei si asta atrage afacerile! A spus-o chiar ministrul ,nu eu! Deci ce ne spun profesionistii tradus ? Ne spun ca motorul economiei in sistemul capitalist e antreprenoriatul,ca,in primul rand e capitalistul si apoi muncitorul! Ori in contextul asta in care va repet inca o data,ca in Romania,din tot ceea ce se produce ,clasa muncitoare ia doar 30 la suta ,iar clasa capitalista ia 70 la suta,adica din 10 cartofi,aia multi care muncesc iau 3 pe care ii impart la multi,in timp ce patronatele,adica aia putini iau 7 cartofi pe care ii impart la putini,in contextul asta cum vrei sa-ti mearga bine in tara asta?

Profesionistii cu diplome la Harvard,fac o politica conforma cu sistemul ,deci sistemul conteaza mai mult! E o furie oarba ,daca nu reusesti sa o canalizezi in directia corecta!

De la Nertan Sebastian

 

Sistemul capitalist stă bine mersi în România

capitalism-v-islam

Crizele ce cuprind întreaga lume capitalistă în fiecare deceniu, vin să dezmita în fața întregii lumi pretențiiile de umanizare a capitalismului. În zilele noastre exportul de poluare si găsirea de mână de lucru ieftină este la ordinea zilei. Corporatiștii mută fabricile poluante iar muncitorii sunt plătiți cu un salariu sub limita existenței, aceștia nu mai pot fi numiți muncitori, devenind un fel de sclavi care muncesc pe bani putini. Chiar daca muncesc cu carte de munca, sunt tratați de parcă ar munci la negru. Romania si Bulgaria au avut in 2014 cea mai ieftina mana de lucru.

Masuri de Urgenta care trebuie luate pentru a stopa catastrofa in care se afla Romania :

Denuntarea de urgenta a acordului criminal cu FMI, care ne-a adus in cea mai neagra stare de sclavie din intreaga istorie a tarii noastre. Marirea imediata a salariilor si pensiilor. Guvernul se plange ca „nu sunt bani”? Bani EXISTA, ei trebuie sa fie luati de la ESCROCI. NATIONALIZAREA IMEDIATA A BANCILOR furate de capitalistii straini precum si a RESURSELOR NATURALE furate de ei. INCETAREA IMEDIATA a concedierilor din sistemul bugetar, ordonate de aceiasi vampiri internationali numiti FMI. Iesirea imediata a Romaniei din UE si NATO, instrumente ale capitalului occidental pentru jefuirea altor tari precum si pentru terorizarea acelor tari care indraznesc sa „miste in front” (vezi bombardarea Serbiei si a Libiei, vezi invadarea Afghanistanului si Iraqului). Statul sa ia masuri urgente pentru ajutorarea oamenilor celor mai defavorizati, care se zbat la limita supravietuirii, nu in ultimul rand a saracilor. Masuri care trebuie sa mearga pana la CREAREA DE CATRE STAT a NOI LOCURI DE MUNCA. Sa se stie ca numai asigurarea de catre stat a locurilor de munca poate rezolva problema saraciei, la noi si oriunde in lume. Sistemul capitalist, momentan, stă bine mersi în România.

Cine sunt patronii? Dusmanii poporului!

Toate felurile de mincinosi aflati in slujba burgheziei ne mint sistematic in privinta patronilor. De exemplu mincinosii liberali ii lauda pe fata, ii ridica in slavi, de parca ar vrea sa inlocuiasca vechea Cantare a Romaniei cu „Cantarea Antreprenorilor”. Ei sunt cei care, vezi Doamne, trebuie „lasati in pace”, trebuie „lasati sa produca”, de parca ei ar fi cei care ar „produce” si nu angajatii lor. Ei trebuie protejati de orice revendicare legitima a salariatilor in spatele careia s-ar ascunde maleficul „neocomunism”. Pe de alta parte mincinosii de teapa cealalta, social-democratii, asa-zisii „keynesieni”, se fac ca ii apara pe muncitori dar vorbesc de „complementaritatea intereselor”, vorbesc de parca patronii si muncitorii ar fi „parteneri” si nu dusmani, cauta sa arunce praf in ochi cu teoria ca „doar excesele” patronilor trebuie combatute si ca pomenile pentru muncitori ar fi „conditia” pentru ca „alianta” dintre patroni si muncitori sa mearga ca unsa. Totul doar-doar ca poporul sa nu-si dea seama cine sunt patronii cu adevarat.

Cine sunt, asadar, patronii cu adevarat? Regi ai productiei, eroi in viata, parteneri ai muncitorilor, oameni buni de felul lor dar care cateodata mai fac si ei, ca oamenii, excese, si trebuie corectati de keynesieni?

Nici una nici alta. Patronii sunt EXPLOATATORII celor ce muncesc, VAMPIRII care se imbogatesc din sangele, sudoarea si lacrimile muncitorilor, oameni de prisos, care nu fac nici un bine, distrugand in schimb nu numai vietile oamenilor ci si planeta cu lacomia lor de nestins.

Știm bine că în capitalism instituțiile și statul sunt aservite total burghezimii și intereselor acestora, facand tot posibilul sa-i apere, pentru continuarea exploatării omului. Mai nou companiile străine, corporațiile, fac legea în diverse state de pe glob, devenind chiar mai rele decât burghezimea naționala, printre acestea se numara bancile și bancherii străini.

Din cauza nivelului de trai scăzut, romanii s-au împrumutat în masă dupa anii 2000 de la diverse banci străine controlate de capitaliști străini, oameni împrumutându-se pentru a investii în mici afaceri locale sau pentru nevoi personale, cu gândul ca vor reușii să aibă un trai decent pe viitor. Din păcate aceasta a fost doar una dintre marile iluzii ale capitalismului, care ne sunt bagate pe gât de către burghezime pentru prostirea omului, devenind astfel un sclav al acestora prin condițiile absurde care erau impuse prin contractarea împrumuturilor, printre acestea.

MOS CRACIUN by Coca-Cola – ISTORIA DETURNARII SENSULUI UNEI TRADITII CRESTINE

Nun-Soldier-trombaur

Dupa brad, elementul-cheie al asa-numitei „magii a Craciunului” pe care vor sa il impuna in sarbatoare, este un… batran scandinav, dolofan, cu barba lunga si alba, haine rosii (de ce oare?) sanii pline cu cadouri si cu zambet larg, numit «Mos Craciun»! Aceasta nu este numai o afacere bine elaborata cu numele «Mos Craciun SA», si nici un simplu… dealer al marfurilor de toate tipurile, asa cum multi dintre noi credem!

Este vorba de o minciuna inventata perfect de o societate de origine occidentala. Si asta pentru ca «New Age» – dorind sa personifice «duhul» Craciunului, in special in ochii copiilor si sa creeze un produs clasic globalizat pe baza caruia sa uniformizeze traditiile, valorile, si sa denatureze imaginea reala a unor persoane importante sau chiar sfinte ale poporului– cum ar fi Sfantul Ierarh Vasile cel Mare – a creat un model clasic de personaj exotic, specific unei sarbatori exotice, lipsite de continut, false si pline de… magie, si nu unei sarbatori duhovnicesti si adevarate, asa cum o vrea Ortodoxia noastra!

Atat de fals este acest personaj, ca nu il gasim nici in basmele bunicii noastre!

Chiar si ea se intreaba, cine este acest Mos Craciun care brusc in ultima vreme ne aduce daruri si de ce nu ne aducea si acum cativa ani? Atat de ireal este ca nici macar acum nu poate sa inventeze ceva, ca sa-l introduca in basmele sale!

Si, pe urma sunt unii care se intreaba, de ce Mos Craciun in mijlocul sarbatorilor de iarna nu poate sa ne umple inimile, nici pe ale copiilor, care in final sunt cuprinsi de tristete!

Dar sa luam lucrurile in ordinea lor…

Povestea lui Mos Craciun

Ce urmarim sa vedem in aceasta poveste? Daca vom cerceta bine, vom putea ajunge pana la atelierul ei de proiectare… Coca Cola. Deci,..

1. Potrivit celei mai recente legende, el s-a nascut in Europa, unde este cunoscut drept Pere Noel, Saint Nicolas, Father Christmas, Pere Janvier sau in special drept Santa Claus! Acest Santa Claus nu este nimeni altul decat Sfantul Nicolae, un mare Sfant al Ortodoxiei noastre, incarcat insa cu mituri si legende nord-europene, a caror radacina o vom vedea in continuare.

2. Sfantul Nicolae este foarte iubit atat in Biserica Rasariteana cat si in cea Romano- Catolica Apuseana, (amandoua) cinstindu-i pomenirea pe 6 decembrie. A trait in secolul al IV-lea d.Hr., a fost Episcop al Mirelor Lichiei (Asia Mica) si a luat parte la primul Sinod Ecumenic. A facut o multime de minuni, a desfasurat o importanta activitate filantropica, ajutandu-i mult pe saraci. Ii iubea in mod special pe copii, facea multe binefaceri chiar si deghizat, ca sa nu fie recunoscut, ajuta fetele sarace sa se casatoreasca etc. A devenit ocrotitorul navigatorilor, al copiilor etc. Dupa moartea sa (345 d.Hr.), a devenit cel mai popular Sfant din toata Europa.

3. Protestantii, prin perceperea lor eretica, au anihilat valoarea si personalitatea sfintilor ortodocsi. Astfel, faima Sfantului Nicolae, care ramasese vie, in special la germani si olandezi, prin influentele protestantilor a ajuns sa se transforme intr-o figura folclorica a imaginatiei populare, lipsita de continut duhovnicesc si de semnificatie bisericeasca, pregatindu-se astfel bine terenul pentru Santa Claus!

4. Apoi, in secolul al XVII-lea, olandezii au luat cu ei ideea de «cel mai simpatic batranel» (ceea ce mai ramasese, ca amintire, din Sfantul Nicolae) in America, mai exact in New Amsterdam, orasul nou construit de colonia lor, care mai tarziu devine New York. In 1809, scriitorul Washington Irving, in lucrarea sa «Istoria New-York-ului», descrie pentru prima oara aparitia lui «Mos Craciun», care venea pe un cal in ajunul sarbatorii Sfantului Nicolae! Cu timpul, ziua sarbatoririi sale (6 decembrie), legata de vizita pe care o facea el copiilor, a fost mutata de Craciun!

5. Apoi, americanii preiau mitul lui «Santa» (amestecat cu toate credintele si obiceiurile din emisfera nordica) si, adaugand propriile lor elemente, il exporta in Europa si in intreaga lume, comercializandu-l si astfel, globalizandu-l! Forma lui actuala s-a conturat in primul val de globalizare, adica inainte de anul 1930!

Trei evenimente importante se considera a fi contribuit la forma globalizata a lui «Santa Claus»:

a. Poemul «Vizita Sfantului Nicolae» compus de Clement Clark Moore in anul 1822, fara vreo referire religioasa, insa cu multe mituri scandinave si germane! Se voia o incercare de a atinge suflete copiilor mici! In acest poem, Santa Claus isi capata multe dintre caracteristicile actuale, cum ar fi: zboara cu sania trasa de reni zburatori, poarta haina cu blana, coboara pe horn, are obrajii rosii si barba alba! Are, potrivit poemului, un trup mic si firav, ca un duh si este insotit in calatoriile sale tot de un duh (=demon)! Se spune ca dimensiunile corporale de azi si le-a dobandit in anul 1841, cand un negustor din Philadelphia a platit pe cineva sa se costumeze in Santa Claus si sa stea pe hornul magazinului sau pentru reclama!

b. Schitele celebrului desenator Thomas Nast, care in anul 1863 si in anii urmatori a creat primele desene reprezentandu-l pe «Mos Craciun», asemanator imaginii sale din prezent, asa cum si-l amintea din povestirile stramosilor sai germani! In anul 1866 schita cu imaginea lui «Santa Claus», l-a impus ca producator de jucarii! In 1869 a stabilit, prin alte proiecte desenate, ca resedinta lui Mos Craciun se afla la Polul Nord.

c. Reclamele… Coca Cola! In 1931, aceasta companie a decis sa foloseasca imaginea lui Santa Claus in reclamele sale de Craciun, pentru a mari cererea produselor sale in perioada sarbatorilor de iarna. Astfel, l-a angajat pe designerul american, Haddon Sundblom sa stilizeze forma «batranului plin de bunatate» care simbolizeaza «spiritul bun al Craciunului si al Anului Nou». Acesta l-a desenat pe Mos Craciun… dolofan, imbracat in culorile Coca Cola si l-a pus sa daruiasca sticlele companiei! De atunci imaginea sa a ramas neschimbata, iar campania publicitara, care a avut mare succes, se repeta in fiecare an de Craciun cu variatii diferite!

6. Trebuie remarcat faptul ca promovarea sa la nivel mondial a avut loc dupa al doilea razboi mondial, prin organizarea unui impresionant targ international nu numai cu cadouri, ci si cu diverse figurine de Santa Claus. Papusi estetice si inestetice, de diferite dimensiuni, forme si materiale (plastic, lemn, ceara etc.) inunda pietele mondiale, impunandu-ni-l! Dupa cate vedem, globalizarea aceasta dirijeaza chair si pietele care nu sunt crestine, pentru ca «Sfantul» in forma lui de azi le faciliteaza in mare masura castigul!

Am vazut pe scurt istoria lui Mos Craciun. Sa vedem in cele ce urmeaza cum s-a impus la noi in tara si in celelalte tari ale lumii.

In tara noastra [Grecia n.n.]

In tara noastra, ne este cunoscut tuturor inca din vechime Sfantul Vasile cel Mare, a carui pomenire Biserica noastra o sarbatoreste de Anul Nou, pentru ca a murit pe 1 ianuarie 379 d.Hr.

Sarbatoarea a avut doar o conotatie religioasa, credinciosii sarbatorindu-l si cinstindu-l pe Sfantul Vasile cu evlavie si cucernicie nu pentru cadourile sale, ci pentru binecuvantarile si ajutorul dat copiilor, oamenilor saraci si celor neputinciosi.

Renumitul profesor de folclor si academician Gheorghios Megas scria foarte semnificativ: «Anul Nou capata o conotatie deosebita, deoarece este sarbatorit in memorii unuia dintre cei mai mari Parinti ai Bisericii Ortodoxe, Sfantul Vasile cel Mare. Prin personalitatea sa, Sfantul Vasile da viata si stralucire sarbatorii. Se face mijlocitor si garant al rugaciunilor si al binecuvantarii pe care omul, aflat la inceputul unei noi perioade cronologice, nadajduiese sa le primeasca de la Dumnezeu, Datatorul tuturor bunurilor».

In zilele de sarbatoare, copiii il asteptau doar pe Sfantul Vasile, cantau colinde, mergeau la biserica, participau la masa festiva, unde preotul taia vasilopita (placinta cu ravase de Anul Nou) etc.

De vreme ce, intr-o versiune de colinde, Sfantul Vasile este infatisat ca elev, se spune ca el este creatia copiilor care cantau: «Vasile al meu, de unde vii si incotro te indrepti? De la maica mea vin si ma duc la scoala…». Cat de apropiat lor il considerau!

In tara noastra, Santa Claus al globalizarii a venit odata cu promovarea pomului de Craciun (adica dupa anii 1930-40), pe care il insoteste, chipurile, pentru a nu pierde nici noi nimic din asa-numita «magie» a sarbatorii!

In mod paradoxal, numele s-a schimbat in «Mos Craciun» si, fara sa aiba vreo legatura cu cel pe care il serbam, s-a inradacinat, fireste, si in traditia ortodoxa elena, incercand de atunci nu numai sa o eclipseze (am putea spune ca a si reusit deja!), ci sa o desfiinteze, in masura in care ii vom permite acest lucru.

In celelalte tari ale lumii

Ciudat este ca, pe langa asaltul acestui Santa Claus comercial pe care il observam in intreaga lume, exista o figura similara si in mitologiile celorlalte tari din lume, un Santa Claus care ofera cadouri si toate bunurile materiale!

– In Finlanda, care isi revendica exclusivitatea lui, chiar si astazi indragitul «sfant» al copiilor se numeste Joulupukki, insemnand «Ţapul Craciun»!
– In Anglia, se numeste Father Christmas adica «Parintele Craciun». El este inalt, slab, cu barba si paltonul foarte lungi!
– In Franta, se numeste Pere Noel, care inseamna acelasi lucru, «Parintele Craciun», pastrand multe din caracteristicile lui Santa Claus!
– In Italia, este Baddo Natale, adica «Tatal Craciun», despre care se crede ca este rau cu toata lumea pe tot intregul anului, cu exceptia acelor zile, in care tine un cos cu cadouri pentru copii!
– In Spania, este Papa Noel!
– In Germania este Christindle sau Kris Kringle (o pervertire a lui Kris Kind, insemnand pruncul Hristos), care reflecta incercarea protestantilor de a desfiinta iubirea «idolatra» fata de Sfantul Vasile!
– In Rusia, il avem pe Ded moroz, adica pe «Mos Gerila»!
– In Suedia, este Jultomten, in Norvegia, Julenissen, in Japonia, este Hotei Osho, un batran plin de bunatate si jucaus, cu ochi chiar si la spate, ca sa vada nazdravaniile copiilor si, prin urmare, sa stie la cine isi lasa darurile sale. In China este Dun Ţe Kao Pen, care imparte daruri copiilor potrivit Anului Nou chinezesc traditional (sfarsitul lui ianuarie-inceputul lui februarie).

Si, cu toate ca numele sau se schimba de la o tara la alta, totusi nu observam nicio schimbare substantiala in infatisare si cu atat mai putin in scopul si in lucrarea sa!

Radacinile sale!

Tocmai acest lucru creeaza o suspiciune intemeiata, cum ca altceva mai profund si mai semnificativ s-ar petrece. Astfel, daca i-am cauta originea si radacinile sale indepartate, care constituie se pare deja un fenomen, vom constata urmatoarele:

1. In vremurile pagane, comunitatile erau pline de de personaje mitologice, zane si zei, care imparteau daruri copiilor, un obicei foarte vechi, intalnit la popoarele europene!

In ziarul Cotidianul, intr-un articol intitulat «Povestea lui Mos Craciun» se scrie: «Potrivit americanilor, Sfantul, care se serbeaza in prima zi a anului, s-a nascut in anul 1822 in SUA. A fost adus pe lume de condeiul poetului Clement Clark Moore, care l-a numit Santa Claus. Totusi, aceasta imagine ciudata a sa nu este rodul fanteziei unui singur om. Mitologia universala este plina de personaje mitologice, care impart daruri copiilor la date fixe, chiar de la inceputul omenirii»!

Potrivit istoricului Arnold Van Gennep, povestea lui Mos Craciun in forma sa actuala incepe acum 3 000 de ani!

2. Se pare deci ca, prin imaginea sa, se urmareste integrarea unui numar mare de obiceiuri pagane, cum ar fi «credinta intr-un spirit bun, care aduce daruri in special copiilor, in acea seara magica» dupa cum scrie revista Al treilea ochi!

Nu intamplator, in comunitatile europene occidentale, Sfantul Nicolae vizita casele copiilor imbracat nu in odajdiile sale (pentru ca a fost Episcop), ci intr-o manta lunga. De asemenea, era reprezentat cu barba lunga si alba, venind pe un cal zburator, caruia copiii ii lasau ultimul spic de gau din recolta precedenta. Desigur, Luther, in incercarea sa de a elimina aceste elemente, in loc sa accentueze ceea ce il reprezenta cu adevarat pe Sfantul Nicolae, l-a inlocuit cu «pruncul Hristos» sau cu «Christkindl», denumirea sa din germana, iar, in cele din urma, nu a ramas decat denaturarea acestei denumiri, «Kriss Kringle», cu care germanii il numesc astazi pe «Santa Claus»!

3. Toate acestea erau caracteristice lui Odin (in saxona veche numindu-se «Votan»), zeitate din mitologia scandinava, adorata de toate popoarele vechi germane!

Odin, zeul suprem al popoarelor teutonice (a vechilor germani), domn al cerului si al pamantului si zeul victoriei, supraveghea de pe tronul sau intreaga lume, fiind identificat mai tarziu cu Hermes al romanilor. El avea cel mai bun cal, Sleipnir cu opt picioare, caruia copiii din vremurile idolatre ii lasau ultimul spic de grau din recolta!

Acesta deci, care era sarbatorit de satenii Germaniei antice si ai Europei de Nord in timpul solstitiului de iarna, in schimbul ajutorului pe care il dadea oamenilor ca sa invinga fortele raului, cum ar fi uriasii iernii si ai noptii, le primea jertfele aduse in acest scop. Asadar, in timpul sarbatoririi sale, raspunzandu-le in acelasi mod, strabatea tarile nordice in noptile geroase cu calul si cu spiritele sale (iata-le, inca de-acum!), impartind cadouri copiilor, care dormeau! Mai inainte, insa, trimitea corbi (!) pe pamant, ca sa cerceteze daca copiii au fost cuminti sau nu!

4. Potrivit cercetatorilor de la Centrul National de Cercetare Stiintifica din Franta, cel mai vechi stramos al lui «Mos Craciun» francez, Pere Noel, face parte si el din mitologia pagana, fiind indentificat cu Gkarkan, fiul lui Bel, zeul celtilor!

In folclorul pagan, Gkarkan era un urias dolofan, cu burta mare si plin de bunatate, care impartea cadouri copiilor, si el in timpul solstitiului de iarna, transportandu-le intr-un cos imens! Se spune ca el l-a inspirat pe Fr. Rabelais cand acesta l-a creat pe uriasul plin de bunatate, Gargantua, simbolul lacomiei!

In Germania, copiii o asteptau pe Frau Holle, o batrana cu parul foarte alb. Se credea despre ea ca este zana (=fiinta demonica), dar si vrajitoare! Le juca farse mamelor, care nu-si ingrijeau copiii si cerceta casele inainte sa lase cadourile!

5. Rusii, in vremurile idolatre, serbau pe zeul Mikoula din mitologia lor, zeul recoltei si al belsugului! Il invocau la sfarsitul fiecarui an, pentru a recompensa copiii cu darurile pe care le meritau! De asemenea, o aveau si pe Babusca, o batrana care simboliza calatoria. In Italia, in afara de cel la care ne-am referit deja, au avut-o si pe aceasta batrana «buna»!, vrajitoarea Befana, care zboara pe o coada de matura si arunca cadourile prin horn! In Danemarca, cadourile erau aduse de spirite (iata-le iarasi!), care traiau in grajduri si in mansarde! In tarile din regiunea arctica (Polul Nord) exista si un mit al «printesei zapezii», care lasa la aceasta epoca dulciuri (in loc de cadouri)!

6. Potrivit cercetarilor de specialitate, vestimentatia asa-numitului Mos Craciun nu are doar culorile Coca Cola. Aceasta firma le foloseste pur si simplu, pentru ca se potriveau cu ale ei! Vestimentatia sa, dupa conceptia pagana, este inspirata de piticii rosii, care simbolizeaza viata si sangele, ei fiind cei care mentin in viata radacinile pomilor pana la venirea primaverii salvatoare!

7. Clement Moore este cercetatorul care s-a ocupat cu o pasiune obsesiva de miturile si legenda Craciunului, de la care a imprumutat multe din cele deja mentionate, cum ar fi ideea hornului (prin care intra, potrivit traditiei populare si spiridusii in case!), spiritele care candva il insoteau, piticii care il ajutau la fabricarea cadourilor (toate fiinte demonice!), sania zburatoare trasa de opt cerbi zburatori etc!

* * *

Prin urmare, putem observa foarte clar ca acele cateva elemente pagane, care au fost strecurate in imaginea Sfantului Nicolae sunt folosite acum, odata mai mult la reinnoirea si la impunerea asa-numitului «Mos Craciun» al globalizarii si al «Noii Ordini», adica lui Santa Claus, care l-a inlocuit!

Nu apar deloc intamplator saniile zburatoare, cerbii (oare ce mananca si cum traiesc acolo in ghetare si in atata zapada?), spiritele si piticii care fabrica cadouri, hornurile (cum incape oare?), vestimentatia rosie, barba lui exagerat de mare si de alba (va spune oare ceva venerabilul… vrajitor Dumbledore, directorul Scolii de magie si descantece, unde isi urmeaza cursurile Harry Potter?), burta mare si…greutatea lui!

Si, pentru ca vorbim de globalizare, se incerca aplicarea tuturor acestor elemente chiar si in emisfera sudica a pamantului, unde este vara, potrivit solstitiului de vara. Asadar, vedem in Australia, spre exemplu, ca sania este trasa nu de cerbi sau de reni, ci…de cangur!

Ce povesti ingrozitoare se inventeaza astazi pentru ademenirea oamenilor naivi!

In concluzie, in perioada antica pagana, vechile popoare europene asociaza sarbatoarea solstitiului de iarna cu prezenta «Stapanilor iernii», asa cum ii numeau, care nu erau altii decat zeii, zeitele si vrajitoarele (nimic altceva decat figuri demonice sau slujitorii lor), care imparteau cadouri copiilor, pentru a participa si ei la bucuria generala a nasterii «Soarelui invincibil»! Chiar el, «Stapanul iernii» este readus la viata astazi de globalizare si de «Noua Ordine» prin persoana lui Santa Claus, reprezentat in mod grosolan in chip de spirit… darnic, care aduce (impreuna cu bradul) in casele si in viata noastra «magia Craciunului»!

K. G. Papadimitrakopoulos/ (Orthodoxos Typos), 2. 12. 2011, nr. 1904, p. 4
Traducere: Oana Paraipan

Sursa: Graiul Ortodox

Doxologia/ Ioan-Lucian Radu: Cum s-a născut Moș Crăciun?

Adevărata povestea lui Moș Crăciun începe cu Sfântul Nicolae, episcopul din Mira Lichiei. Sfântul Nicolae a devenit cunoscut în întreaga lume prin generozitatea sa față de cei nevoiași, prin dragostea lui pentru copii, precum și prin grija sa pentru marinari. De-a lungul secolelor s-au spus multe poveşti şi întâmplări despre viața și faptele Sfântului Nicolae. Aceste relatări ne ajută să înțelegem caracterul său extraordinar și de ce este atât de iubit și venerat ca protector și ajutor al celor nevoiași.

Ajutător al celor aflați în nevoi

O relatare vorbește despre om sărac, care avea trei fiice. În acele zile, tatăl unei tinere trebuia să ofere viitorului ginere ceva de valoare, o zestre. Cu cât era mai mare zestrea, cu atât era mai mare șansa ca tânără să găsească un soț bun. Fără zestre, era puțin probabil ca o fată să se căsătorească. Pentru a face rost de banii pentru zestre, tatăl a hotărât să le dea pe fete la desfrânare. Dar Sfântul Nicolae a prevenit acest lucru, lăsând în casa lor trei pungi de bani de aur. Pungile cu bani, aruncate printr-o fereastră deschisă, se spune că au aterizat în pantofii lăsați înaintea focului, să se usuce. Acest lucru a dus la obiceiul copiilor de a pune pantofii la ușă, așteptând cu nerăbdare cadouri de la Moș Nicolae.

De-a lungulsecolelor, Sfântul Nicolae a continuat să fie venerat de către creștinii ortodocși și catolici și cinstit de protestanți. Prin exemplul său de generozitate arătată celor aflați în nevoie, în special copiilor, Sfântul Nicolae continuă să fie un model de viață plină de compasiune. Dar cum a ajuns blândul și bunul Sfânt Nicolae un rotofei simbol american pentru petrecerile vesele și activitatea comercială de sărbători?

Sfântul Nicolae pășește pe continentul american

Numele de Moș Crăciun (traducerea englezescului „Santa Claus”) este o versiune americană a cuvântului olandez „Sinterklaas”, o formă prescurtată pentru „Sint Nikolaas” (Sfântul Nicolae). În țările Europei Occidentale, cele care au trimis coloniști în tărâmul de peste Atlantic, cultul Sfântului Nicolae, înainte de Reformă, era cel mai puternic cult dedicat unui sfânt nebiblic. Studiile arată că existau peste 2000 de locașuri de cult închinate lui în Germania, Franța și Țările de Jos, înainte de anul 1500. Era de așteptat ca o personalitate așa de populară să fie dusă și în America, lucru care s-a și întâmplat.

Locuitorii pământului american au început să popularizeze sărbătoarea Sântului Nicolae, ca un prilej în care se făceau cadouri, dinsecolul al XVIII-lea, dar fără vreun interes comercial. Însă latura comercială a început apoi să apară și numele Sfântului s-a schimbat treptat în Moș Crăciun (Santa Claus). În anii 1820, el a început să-și primească ornamentele recunoscute: reni, sanie, clopote. Toate acestea sunt de fapt realități ale lumii în care s-a născut. La acea vreme se circula cu sania în New York.

„Părinții” Moșului

Clement Clarke Moore, un profesor new-yorkez de literatură orientală și grecească a avut o idee care avea să schimbe cu totul fața Crăciunului american. În 1822, el a scris o poezie cu 56 de versuri, pe care a intitulat-o „O vizită din partea Sfântului Nicolae”, arhicunoscută astăzi ca „Noaptea dinainte de Crăciun” (The night before Christmas). Prin aceasta, aproape de unul singur, el a creat imaginea americană modernă a Crăciunului. Moore i-a dat și o nouă înfățișare personajului poeziei sale: nu l-a reprezentat ca episcop, ci ca un spiriduș mic și vesel, îmbrăcat în blană, fumând din pipă și având un sac de jucării în spate. Moore i-a dat și o sanie, cu care zbura în văzduh, trasă nu de cai, ci de opt reni, fiecare cu propriul nume.

Dar Moore făcuse doar începutul drumului pentru Moș Crăciun, așa cum îl știm. Timp de un secol a fost portretizat de zeci de artiști, într-o mare varietate de stiluri, poziții și culori, până când, în 1920, s-a conturat imaginea Moșului american standard, gras și îmbrăcat în costum roșu. Însă imaginea consacrată mondial a moșului îi aparține lui Haddon Sundblom, care a creat-o pentru firma Coca Cola. Folosindu-se pe sine drept model, a întreținut, timp de 35 de ani, o campanie publicitară de mare succes pentru firma de băuturi, popularizând și stabilind definitiv imaginea lui Moș Crăciun, ca un simbol al culturii comerciale contemporane.

Sfântul Nicolae vs. Moș Crăciun

Toate aceste elemente au luat formă în jurul figurii Moșului, devenind, din ce în ce mai mult, asociat cu comercialismul, lucru care este de înțeles, având în vedere instituțiile care au promovat această imagine, însă aceasta este o totală denaturare a originalului. Sfântul Nicolae era un simbol al milosteniei, pe când Moș Crăciun este un amestec ciudat de filantropie și comercialism agresiv. Sfântul Nicolae ajuta oamenii atunci când aveau ei nevoie. Dar cadourile făcute doar de dragul de a oferi ceva celor dragi ai noștri, care deja au ceea ce le trebuie, nu sunt în ton cu faptele milostive ale Sfântului Nicolae.

Există un interes crescând în Statele unite ale Americii, cele care au dat lumii personajul, de acum grotesc, al lui Moș Crăciun, în recuperarea Sfântului original, pentru a ajuta la restabilirea unei dimensiuni spirituale a momentului festiv al Crăciunului. Pentru că, într-adevăr, Sfântul Nicolae, iubitorul de săraci și Sfântul ocrotitor al copiilor, este un model pentru felul în care creștinii trebuie să trăiască. Un episcop, Nicolae L-a pus pe Iisus Hristos în centrul întregii sale existențe. Așa și noi, nu trebuie să uităm că centrul acestor sărbători, care ne stau în față nu este nimeni altcineva, decât Hristos, care se naște pentru noi în ieslea din Betleem.

 

Acum se revarsă în stradă gunoiul unei generații pierdute

proteste-in-principalele-orase-din-tara-mii-de-oameni-scandeaza-impotriva-clasei-politice-din-romania-21251

Acum se revarsă în stradă gunoiul unei generații pierdute. Distrusă de un capitalism feroce, fără identitate, fără idealuri, care e furioasă pentru un singur motiv: nu mai poate consuma ce și cât ar vrea. Și pentru asta vrea să distrugă statul, vrea să-i vadă morți pe toți săracii, din cauza cărora n-au ei bani, vrea să facă praf democrația. Cu aceste gunoaie nu am cum fi solidar. Indiferent cât voi fi înjurat pentru asta, morții și răniții din club nici nu munceau din greu pentru a-și întreține familia și copiii, nici apărându-și patria, pe câmpul de luptă, nici ajutându-și semenii. Nu, erau la distracție.

Asta nu justifică moartea lor. Dar este o realitate. Erau la distracție. Nu sunt eroi. Pentru că nu sunt! Sunt oameni, avem compasiune pentru ei, pentru familiile lor, pentru prietenii lor. Dar nu putem fi solidari cu niște oameni care vor să facă tabula rasa pentru că statul nu dă bani, cum vrea băsescu, pentru modernizarea cârciumilor.

Și dacă vorbim de solidaritate și de indignare, unde erau când boc și băsescu închideau școli și spitale, când mureau arși atâția copii la maternitatea Giulești? Când mureau arși zeci de mineri? Când mureau acoperiți cu pământ sute de români, angajați la negru pe șantiere? Ăia nu erau ”de-ai lor”, nu? Dă-i în pizda mă-sii, să moară! Niște suboameni! Noi, noi suntem elita!

Ei bine, nu! Nu merge așa! De asta nu-mi pasă de toate cretinismele din stradă. Și, oricum, dacă ar avea un dram de minte, ar vedea cum sunt manipulați. Dar sunt prea proști. Și sunt proști și pentru că dincolo de indignare, și de distrugere, nu au niciun proiect pentru România. Să fie sănătoși. Scapă cine poate!

Apropo: dementul ăla care ține blogul ”Capitalism pe pâine”, Mihai Giurgea, el nu e pe nicio listă de guvern ”al poporului”? Că are ideile tocmai potrivite pentru un eficient ministru al noului Gulag capitalist. Are și formațiuni para-militare, ceva de genul ”Legiunea Țepeș Doamne”, sau așa ceva, pornite să extermine toți comuniștii și socialiștii odioși, toți asistații și săracii.

E generatia aia care a prins invatamantul la pamant, lipsa valorilor, principiilor, lipsa modelelor morale. E generatia care baleste la orice superficialitate, care a crescut in incubatoarele modelelor lui Soros. Isi urasc tara, isi urasc semenii, vor sa moara pensionarii, saracii,samd. E generatia care acum cativa ani umplea spitalele de la supra doze de etno botanice.

Constantin Gheorghe

Protestatarii care nu iubesc Romania , aduc la putere javrele corupte din jurul lui iohannis, Felicitari tineretului si serviciilor. Mă cam tem că acesta ar fi un semn că aşa-zisa nouă clasă politică va fi formată din politruci şcoliţi de Soros & Co.

Sunteți supuși celei mai crunte manipulări posibile. Si va fi groaznic de dezamagitor. Pentru ca sunteți mulți care credeți în ceea ce faceți.
Relevanta unui protest nu e data de numărul participanților, ci de valoarea proiectului pe care îl propune pentru societate. Nicio societate întreaga la cap nu legitimează o mișcare în care se vrea „omorârea saracilor”, desființarea încredințarea tarii corporațiilor.

Cine i-a saracit pe romani si a jefuit Romania? Cine a furat viitorul copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate? UE, SUA si corporatiile straine!

Nu „coruptia ucide”!

Ucide sistemul care a sustinut o asemenea coruptie cancerosa!

Ucide capitalismul turbat, lipsit de scrupule, ucid corporatiile impuse de UE si FMI in Romania!

Invectiva.ro

De cind cu revolutiile portocalii, euromaidanele, primaverile si alti tineri frumosi si liberi care fac revolutie aflindu-se pe statul de plata al corporatiilor, am ajuns sa fiu mai degraba de partea guvernelor care se incearca a fi rasturnate prin manipularea opiniei publice, la modul cel mai odios.

Cum dracului sa faci revolutie pentru Globalizare, pentru Big Brother si, in general, pentru limitarea drepturilor cetatenesti?

Poate nu inteleg eu…

Mai ales ca felul in care sint manipulati prostii care ies in strada ma scirbeste chiar mai tare decit cei vizati de ”revolte”.

Ar putea fi scris un eseu filosofic pe tema asta: cind ”democratia” este atit de transparenta, ca i se vad izmenele corporatiste.

Poate o sa il scriu cindva, cind nu o sa imi fie asa de scirba.

În Olanda au apărut primii cămătari oligarhi, după care s-au mutat în Anglia şi apoi în America

RothschildJewishUsuryMeme

Capitalismul modern s-a născut în Olanda

Capitalismul modern a fost prima dată vizibil în mod clar în Republica olandeză, unde bancherii italieni, evreii iberici expulzați, Reforma, puterea navală și achiziționarea de averi comerciale imense s-au reunit în Imperiul Amsterdam, care ar fi pus umbră pe mult mai marii competitori spanioli, britanici și chiar francezi până la mijlocul secolului al XVII-lea.

Tot ceea ce definește capitalismul modern a fost inventat, sau a prins viaţă în Amsterdam. Prima Bursă de Valori, multinaţionalele (Compania Indiilor de Est, care va domni peste Indonezia timp de secole prin corporatocraţia sa neîngrădită) și cel mai important, o bancă centrală, “Amsterdamsche Wisselbank”. Și, desigur, o grămadă mare de bani, care ar fi trezit invidia Europei, chiar la mult timp după ce “faima” lui s-a domolit.

Amsterdam a experimentat, de asemenea, prima bula (financiară n.t.): mania Lalelelor (Tulip mania), în 1637. Acest instrument tipic bancar, bulele umflate cu credit facil și apoi spargerea lor prin solicitarea returnării împrumuturilor, ar fi bântuit economiile occidentale timp de secole după aceea.

Republica olandeză a rezultat dintr-o rebeliune calvinistă împotriva Spaniei catolice. Calvin este considerat de mulți că ar fi fost evreu. El a apărat în mod deschis camăta. Acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care era medievală a interdicției cametei era în faza terminală a declinului.

Gândirea calvinistă a fost, de asemenea, infectată cu concepţia tipic evreiască, aceea că bogăția este un semn al graţiei lui Dumnezeu.

Prin nerespectarea interdicției cametei, camăta evreiască a fost o problemă uriașă de-a lungul Evului Mediu și nu e nevoie de un mare efort de imaginație pentru a vedea că, de fapt, capitalismul este echivalentul modern a ceea ce a fost odată cunoscut sub numele de camătă evreiască.

Averile evreiești și metodele lor au jucat un rol important în Amsterdam. Navele lor ar fi dominat, de asemenea, comerțul cu sclavi în creștere în America. Ei au venit din Spania, după ce au fost expulzați în 1492. Olanda era cunoscută la momentul respectiv pentru “toleranța” sa.

Amsterdam a fost prima mare stea a marii finanțe. Opulența dobândită prin intermediul schimburilor comerciale a devenit capital, în căutare de profituri. Și aici vedem că în capitalism este vorba despre finanțe, nu de producție sau de consum. Finanţele domnesc peste producători, lucrători, consumatori, fermieri, meşteşugari și industriași deopotrivă.

Ei împrumută celor pe care îi controlează sau doresc să îi controleze și refuză creditul pentru cei faţă de care nu au niciun interes. Camăta le asigură partea lor din orice afacere. Prin menţinerea cantităţii insuficiente de bani, se menţine forța de muncă ieftină. Acesta este modul prin care banii guvernează.

Sursa și Autor articol :

http://dantanasescu.ro/2014/09/30/capitalismul-modern-s-a-nascut-in-olanda.html

Micile realizări ale perioadei comuniste

SONY DSC

Industria Ceausista

Propaganda neoliberală, omniprezentă azi în România, ne învaţă că în sistemul capitalist al „pieţei libere” numai oamenii cinstiţi, harnici, muncitori şi inteligenţi prosperă, în timp aceia cu mentalitate de asistat social, aşteaptă cu mâna întinsă să le dea statul ajutoare. De asemenea, aceeaşi propagandă ipocrită susţine că statul socialist generează ineficienţă economică şi încurajează lenea, nemunca şi sărăcia, punând întreaga povară a economiei pe umerii celor cu spirit antreprenorial.

Dacă stăm să ne uităm în jurul nostru, observăm că îm cei 26 de ani de capitalism neoliberal dâmboviţean „investitorii străini”, pe care i-am primit cu pâine şi sare şi le-am pus ţara la dispoziţie, au umplut România cu hypermarketuri, malluri şi turnuri de sticlă şi oţel pentru birouri de multinaţionale. Muncind cu spor în toate aceste măreţe obiective capitaliste, oamenii cinstiţi, harnici, muncitori şi inteligenţi pot cu siguranţă să prospere şi să aducă România pe ele mai înalte culmi ale capitalismului!

E drept că pe vremea acelor comunişti puturoşi şi ineficienţi, nu găseai un număr atât de mare pe metru pătrat de sedii de bănci, farmacii, case de pariuri şi firme de pompe funebre ca acum, dar totuşi au avut şi ei câteva mici realizări. Iată câteva dintre ele, înfăptuite în perioada 1966 – 1987!

Ianuarie 1966: au început lucrările pe şantierul hidrocentralei Ciunget, de pe Lotru

12 ianuarie 1966: la şantierul naval din Galaţi a început construcţia primului mineralier de 12.500 tdw, cel mai mare din câte se realizaseră până atunci în ţară.

18 octombrie 1966: începe ansamblarea blocurilor din cartierul Titan, Bucureşti

9 decembrie 1966: inaugurarea hidrocentralei de pe Argeş şi racordarea ei la sistemul energetic naţional.

4 februarie 1967: începe construcţia primei autostrăzi din ţară, Bucureşti-Piteşti.

9 august 1967: începe construcţia cartierului bucureşetean Berceni-Sud.

20 octombrie 1967: inaugurarea Fabricii de motoare electrice de la Piteşti.

6 februarie 1968: începe construcţia sistemului de irigaţii “Terasa Brăilei”, pe o suprafaţă de 70.000 de ha.

20 august 1968: este inaugurată Uzina de autoturisme Dacia Piteşti

15 ianuarie 1969: la Constanţa este lansat la apă primul cargou maritim de 1920 de tone destinat transportului de marfă.

15 februarie 1969: se inaugurează linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov.

11 aprilie 1969: intră în funcţiune Combinatul de fibre sintetice din Iaşi.

18 iulie 1969: încep lucrările pentru construcţia barajului Brazi-Valea Neagră.

21 iulie 1969: inaugurarea Combinatului Petrochimic Piteşti.

9 aprilie 1970: inaugurarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni.

9 octombrie 1970: inaugurarea Uzinei de cinescoape de pe platforma Pipera.

22 decembrie 1970: inaugurarea podului Giurgeni-Vadul Oii, pe Dunăre.

16 ianuarie 1971: intră în producţie Uzina de prelucrare a aluminiului din Slatina.

24 aprilie 1971: intră în funcţiune sistemul de irigaţii Gălăţui-Călăraşi pe o suprafaţă de 46.339 de ha.

21 iulie 1971: este dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porţile de Fier.

15 septembrie 1971: se înfiinţează Consiliul Culturii şi Educaţiei şi comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti de cultură şi educaţie.

24 martie 1972: a început la Câmpulung Muscel montarea primului lot de autoturisme “Aro-240”.

16 mai 1972: este inaugurat sistemul hidroenergetic şi de navigaţie “Porţile de Fier”.

3 februarie 1973: începe realizarea proiectului Mureş, cu ample lucrări hidrotehnice pe raza a 7 judeţe din bazinul Mureşului superior.

28 iunie 1973: intră în producţie Uzina de alumină din Tulcea.

13 octombrie 1973: este inaugurat noul edificiu al Teatrului de Stat din Târgu Mureş.

28 octombrie 1973: se încheie construcţia  barajului Vidra de pe Lotru.

14 decembrie 1973: inaugurarea noilor oţelării de la Galaţi.

7 martie 1974: începe construcţia unui nou combinat petrochimic la Teleajen, Prahova.

20 septembrie 1974: este inaugurat Transfăgărăşanul.

22 octombrie 1974: inaugurarea Centrului Naţional de Fizică Bucureşti

29 aprilie 1975: lansarea primei nave de mare tonaj construită în România, mineralierul “Tomis”, de 55.000 tdw.

15 septembrie 1975: la Craiova au loc două premiere industriale: locomotiva diesel-electrică de 4.000 CP şi primul tip de tractor industrial craiovean.

22 mai 1976: este lansată prima platformă românească de foraj marin – Gloria, la Galaţi.

18 iunie 1976: începe construcţia Combinatului de utilaj greu din Cluj.Napoca.

31 iulie 1976: începe construcţia Combinatului de utilaj greu din Iaşi.

2 septembrie 1976: este inaugurat magazinul “Unirea” din Bucureşti.

16 septembrie 1976: încep lucrările de construcţie a Combinatului siderurgic Călăraşi.

22 aprilie 1977: inaugurarea complexului comercial Bucur-Obor.

17 iunie 1977: începe construcţia Întreprinderii de autoturisme Oltcit.

2 decembrie 1977: încep lucrările la sistemul hidroenergetic şi de navigaţie “Porţile de Fier II”.

30 ianuarie 1978: la Întreprinderea Mârşa e realizat un nou tip de basculantă de 19 tone.

5 aprilie 1978: încep lucrările la Complexul hidroenergetic Turnu-Măgurele Nicopole.

21 august 1978: este inaugurat în Capitală Muzeul Colecţiilor de Artă.

29 iunie 1979: este inaugurat primul obiectiv al Combinatului petrochimic Midia-Năvodari.

25 iulie 1979: este inaugurat Pasajul rutier Bucur-Obor.

octombrie 1979: se construiesc hidrocentrale pe Siret.

19 decembrie 1979: este inaugurat primul tronson al metroului bucureştean, pe o lungime de 10 km.

29 februarie 1980: la IMGB este inaugurată presa hidraulică de 12.000 de tone.

18 aprilie 1980: este inaugurată hidrocentrala Strejeşti-Olt.

17 iulie 1980: începe construcţia Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

24 septembrie 1980:îşi începe activitatea Combinatul Chimic Bacău.

23 ianuarie 1981: intră în funcţiune exploatarea de cărbune Cariera Tismana II.

28 decembrie 1981: este inaugurat al doilea tronson al metroului de 10 km.

16 mai 1982: intră în producţie a treia hidrocentrală pe Lotru.

20 septembrie 1982: primul zbor al avionului Rombac-11, construit în România.

7 aprilie 1983: Roşia Poieni începe să producă prima instalaţie de prelucrare a minereului de cupru.

19 iunie 1983: inaugurarea podului rutier de la Agigea.

19 august 1983: inaugurarea celui de-al treilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 8 km.

19 aprilie 1984: se deschide şantierul naţional în perimetrul marelui sistem de irigaţii Sculeni-Gorban.

26 mai 1984: inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu o lungime de 65 de km.

25 iunie 1984: inaugurarea lucrărilor de construcţie la Casa Republicii şi Bd-ul Victoria Socialismului. (actualmente Casa Poporului şi Bd-ul Unirii)

28 noiembrie 1985: primul Congres al Ştiinţei şi Învăţământului.

24 ianuarie 1986: este inaugurată prima linie a Magistralei II a metroului IMGB-Piaţa Unirii.

26 iunie 1986: este inaugurat Palatul Pionierilor.

mai 1987: Pasajul rutier subteran Piaţa Victoriei.

iunie 1987: Pasajul Unirea, de 900 de metri lungime.

iulie 1987:amenajarea completă a râului Dâmboviţa în lumgime de 24 km şi a lacului Dâmboviţa alături de noduri hidrotehnice şi numeroase poduri.

24 octombrie 1987: inaugurarea liniei de metrou între Piaţa Unirii şi platforma Pipera.

21 noiembrie 1987: se dă în folosinţă podul rutier şi de cale ferată de peste Dunăre, de la Cernavodă, în lungime de 1.600 de metri, cel mai mare de acest fel din Europa.

21 noiembrie 1987: inaugurarea podului de la Feteşti.

21 noiembrie 1987: inaugurarea canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari.

24 decembrie 1987: s-a dat în folosinţă traseul de metrou Crângaşi-Gara de Nord.

Lucrul cel mai ciudat şi pe care nu mi-l pot explica nicicum, este că aceşti comunişti puturoşi şi ineficienţi au făcut toate aceste modeste obiective industriale şi de infrastructură fără niciun investitor străin şi culmea, doar cu banii împrumutaţi de la FMI! Asta în condiţiile în care, în minunata epocă pe care o trăim, vreme de 26 de ani, cu toţi investitorii străini pe care i-am avut şi cu zecile de miliarde de euro împrumutate de la FMI, nu am reuşit nici măcar să terminăm o autostradă începută de Ceauşescu!

Sursa și autor articol : http://dantanasescu.ro/2013/08/23/micile-realizari-ale-perioadei-comuniste.html

Filme documentare care denunţă lăcomia corporaţiilor din industria energetică

corporatism

Mulţi dintre noi au aflat de curând despre planurile de extracţie a gazelor naturale pe care ni le pregăteşte Chevron în România. Tot de curând în mediul online circulă filmul GasLand, un documentar foarte bun care explică în detaliu ce înseamnă extracţia gazelor naturale prin fisurare hidraulică orizontală şi cât de poluantă este ea. În continuare vă propun o selecţie de filme documentare din care putem trage câteva concluzii: cât de departe a mers Chevron în Ecuador; de ce se simţea fostul preşedinte american George W. Bush ca acasă în Islanda; ce înseamnă petrolul în economia globală şi cum a sabotat industria petrolului automobilul elecric. Daţi clik pe titlul fiecărui film pentru trailer!

Crude (2009) – Chevron a extras petrol din Lago Agrio, Ecuador, încă din 1964, numai că atunci compania se numea Texaco. Documentarul “Crude”, în regia lui Joe Berlinger, urmăreşte procesul intentat companiei Chevron de către comunitatea de băştinaşi din Lago Arigo, pe parcursul anilor 2007 şi 2008. Dezastrul ecologic din inima pădurii tropicate lăsat în urmă de Chevron, cunoscut şi sub numele de Cernobâlul de pe Amazon, a costat compania americană 18 miliarde de dolari. Pe mulţi dintre băştinaşii din Lago Arigo i-a costat viaţa, pe alţii sănătatea.

GasLand (2010) – Filmul începe cu prezentarea poetică şi încă neatinsă de sonde a regiunii Marcellus, statul New York, locul de baştină al regizorului Josh Fox. Josh primeşte o ofertă de 100 000 de dolari din partea unei companii pentru a-şi lăsa domeniul de 19,5 acri pradă sondelor. Regizorul, care nu ştiuse mare lucru despre gazul natural, decide să investigheze situaţia din oraşul apropiat Dimock. Josh auzise că locuitorii din Dimock au probleme cu sănătatea, cu apa de la chiuvetă şi cu aerul pe care îl respiră. Documentarul este un fel de road movie care ne poartă din casă în casă prin Dimock, dar şi prin mici localităţi din Colorado şi Wyoming, unde forajul hidraulic se practică de câţiva ani. Ceea ce descoperă Josh este aproape de necrezut.

Dreamland (2009) – Producătorul american Alcoa are planuri mari în Islanda. Numai că un mare producător de aluminiu are nevoie de foarte multă energie electrică. Propaganda mediatică asaltează insulă nordică, cu micuţa ei populaţie uşor de convins, dar mai ales cu conducătorii ei lacomi şi uşor de mituit. Vă sună cunoscut, nu? E normal să fie sacrificate splendorile naturii islandeze de dragul banilor, al locurilor de muncă şi al progresului? Tot în acest film veţi vedea câteva imagini absolut antologice cu George W. Bush , „care se bate pe burtă “ cu autorităţile islandeze şi explică cât de mult ţine el la prietenii lui islandezi.

Who Killed the Electric Car? (2006) – Ar fi inutil să mă apuc să explic despre ce este acest documentar realizat de Chris Paine. Titlul spune totul, iar răspunsul la întrebare îl ştim. Totuşi, veţi afla că maşinile electrice, cu a lor pilă de combustie, nu sunt chiar o invenţii atât de recentă. Filmul merită vizionat şi pentru tupeul cu care o industrie foarte puternică a manipulat conştiinţa publică atâţia ani, deşi întreaga ecuaţie este de fapt o banalitate.

A Crude Awakening:The Oil Crash (2006) – „Petrolul este Dumnezeul nostru. Nu-mi pasă dacă cineva spune că îl venerează pe Iisus, Buda, Allah sau pe altcineva. De fapt, toţi venerează petrolul“, spune unul dintre protagoniştii acestui film. Cu toate că povestea resurselor de petrol începe să devină tot mai mainstrem în Statele Unite ale Americii în ultimii ani, nu la fel stau lucrurile şi la noi. A Crude Awakening este un documentar foarte bun, în care mai mulţi experţi din această industrie energetică au prilejul să ne explice importanţa petrolului în economia globală şi de ce preţul la baril va continua să crească, iar resursele vor continua să scadă.

Sursa :  cariereonline.ro

Isarescu a primit ordin de la Consiliul Investitorilor Străini și de la AmCham de a respinge primordial Legea Salarizării și Codul Fiscal

bNr-cldirea-nou

S-A ACTIVAT SI OMUL FMI-ULUI SI AL BANCILOR STRAINE – MUGUR ISARESCU. Isarescu ataca si el reducerea TVA-ului pentru populatie de la 24% la 19%. Guvernatorul Băncii Naţionale critică politica fiscală a Guvernului, atrăgând atenţia asupra unor aspecte pe care acesta le consideră periculoase.

Astfel, Mugur Isărescu susţine că actualul Cod Fiscal nu poate fi aplicat, iar România nu-şi permite acum toate reducerile de taxe care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.

„Pachetul acela de măsuri care prevăd reduceri de taxe și impozite este din punct de vedere economic și financiar inaplicabil.

Eu regret faptul că un cod fiscal, care are foarte multe elemente bune, dar cuprinde și aceste reduceri de taxe, este pus în dezbatere publică cu acest pachet de reduceri.

Este vorba de pachetul de reduceri și faptul că toate ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Păi sunt 2,3% din PIB, impact pe deficit”, a spus Mugur Isărescu.

Cateva intrebari pentru Isarescu

1. Unde era Isarescu cand CARITAS-ul facea ravagii in Romania?

2. Unde era Isarescu cand FNI-ul facea ravagii in Romania?

3. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la BANCOREX in Romania?

4. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la Banca Columna in Romania?

5. Unde era Isarescu cand bancile romanesti au fost privatizate pe nimic?

6. Unde era Isarescu cand bancile straine au pus dobanzi camataresti la credite – dobanzile cele mai mari din Europa?

7. Unde era Isarescu cand bancile straine au dat credite ‘cu buletinul’?

8. De ce a mutat Isarescu rezervele de aur ale Romaniei, in afara Romaniei ?

9. De ce a luat Isarescu impreuna cu Basescu si Boc 20 de miliarde de euro imprumut, dintre care 14 miliarde i-a luat BNR-ul pentru a finanta gratuit bancile straine din Romania ?

10. De ce a tinut Isarescu ani in sir dobanda BNR la cel mai mare nivel din UE, sufocand creditarea de care avea nevoie economia romaneasca?

11. De ce a facut si face Isarescu o politica impotriva cetatenilor romani in problema creditelor in franci elvetieni?

Dacă s-ar mări salariile bugetarilor automat va fi presiune pe mărirea salariilor și în mediul privat ceea ce ar diminua profiturile fabuloase pe care corporațiile le fac în România.
Consiliul Investitorilor Străini și AmCham sunt ăia de au redactat codul muncii și i l-au dat lui Boc pe tavă în 2011.
Pe Mugur îl doare în cur de neincadrarea în deficitul extrem de mic pe care basescu l-a acceptat anul trecut spre marea lui rusine . Misiunea sa este de a proteja profiturile multinaționalelor prin menținerea unui salariu minim de mizerie ( 1050 lei brut = 780 lei net ) și menținerea actualului cod al muncii.
Asta cu codul fiscal e doar o ” preocupare ” a sa care este servită presei.

Totul pentru front, totul pentru victorie

Asasinii economicii au intrat in fibrilatie si lovesc din toate pozitiile intrun guvern care a avut indrazneala sa nu li se supuna in ultimii trei ani si sa-i trimita la plimbare pe emisarii trimisi de curand la inaintare, americanii transmit in clar semnale de sustinere pentru Mafia securisto-fascista care a confiscat statul roman incurajand-o sa treaca la un nivel superior si sa mearga mai departe, iar cetatenii, ca niste floricele se bucura de soare si de o binemeritata vacanta ne-dand semne sa inteleaga ca intre timp au fost selectionati ca figuranti in noua productie din Jocurile foamei si viitoare pierderi acceptabile din razboiul altora.

– Daca Trilaterala nu e, nimic nu e.
– Cat e Bilderberg in floare nici in conturi nu ma doare.

Unde e MICROSOFT din dosarul de coruptie numit MICROSOFT? Adica de ce lipseste mituitorul?

bildberg-1_si

Gerhard Schröder consilia banca de investitii Rothschild Group, in special in ceea ce priveste dezvoltarea activitatilor bancii in Europa de Est.

Potrivit unui comunicat al bancii Rothschild, cea mai mare banca de investitii din lume, fostul sef al guvernului de la Berlin in perioada 1998-2005 s-a alaturat comitetului pentru Europa al bancii, pentru a-si oferi expertiza la dezvoltarea activitatilor in Europa de Est,Turcia si Orientul Mijlociu, dar fara a fi implicat si in activitatile referitoare la Germania. “Ma bucur sa-mi aduc contributia la consilierea activitatilor Rothschild“, a declarat Schröder, citat in acelasi comunicat.
De la retragerea sa din viata politica, in luna noiembrie 2005, Gerhard Schröder, a dobandit mai multe posturi de consilier pentru o serie de companii, cum ar fi Ringier AG sau North European Gas Pipeline, consortiului insarcinat cu constructia gazoductului german din Marea Baltica.
Insa Schröder si-a atras si numeroase critici pentru postul de consilier la North European Gas Pipeline, avand in vedere ca a sustinut asiduu proiectul gazoductului german, derulat de grupurile, E.ON Ruhrgas AG si BASF AG, in perioada cand era cancelar.

In afara spatiului mediatizat raman insa marii beneficiari ai afacerii licentelor Microsoft. Sefii marilor companii din IT care au derulat programele de dotare a societatii informatice romanesti sunt numiti cu discretie maxima si prezentati ca un fel de eroi pozitivi care prin denunturi au dezvaluit marea escrocherie pusa la care de politicienii corupti.
Din peisajul anchetei lipsesc MITUITORII. La DNA nu sunt chemati sa dea interviuri pe covorul rosu alergati de camere nici unul dintre reprezentantii MAFIEI GULERELOR ALBE. Maharii industriei IT au pus la cale acest sistem de spoliere a banului public dand sa ciuguleasa si cateva milioane politicienilor sau balamalelor cu institutiile statului.
Afacerea Microsoft de livrare a licentelor a insemnat o cifra de afaceri ce poate atinge UN MILIARD DE EURO. Marile firme au primit acesti bani de la buget. Daca s-a negociat un discount de 35 la suta pentru licentele Microsoft, la nivelul miliardului de euro aceasta inseamna 350 de MILIOANE de Euro. Cine a luat acesti bani?

Ancheta DNA se opreste la firimituri si pierde pe parcurs MAREA FRAUDA. Directorii de Microsoft Romania si persoane din nivelul doi de decizie din companie nu sunt straine de acest circuit al banilor. Fujitsu Siemens,Omnilogic si alte nume sonore sunt si ele prinse in vartejul licentelor.
Un dosar al MAFIEI GULERELOR ALBE va avea consistenta a sute de milioane de euro care prin confiscare ar putea sa reprezinte startul pentru o autostrada.Lucrarea poate sa fie numita in semn de omagiu AUTOSTRADA MICROSOFT.
Codruta Kovesi pastreaza discretia asupra anchetei neevidentiate in adunarea festiva de la bilant. Sa nu fie uitata prin sertare…

Marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeți”) colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniță. SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului).

Ar mai trebui adaugat faptul ca interesul evident al partenerilor strategici in alegerea lui Klaus Iohannis a reiesit si din modul in care a fost prezentata victoria acestuia in presa internationala.

Intrebarile de mai sus, unele retorice, sunt de bun simt. E drept ca, dupa cate se pare, cazurile Microsoft si EADS sunt parte a unui proces care nu se reduce la tara noastra, insa care conflict intre state si corporatii, cand, de fapt, ele conlucreaza perfect, dupa cum se poate vedea si din agenda Parteneriatului Transatlantic, ce Justitie anti-corporatie cand aceasta devine, tot mai mult, un instrument puternic tocmai pentru favorizarea acestora impotriva statelor?

Microsoft. CAPITALISM, reţeta lor secretă

“Mitul exploziei tehnologice sună cam aşa: şi se dădu statul la o parte şi-mi veniră Bill Gates şi Steve Jobs şi inventară noile tehnologii care cuceriră pieţele. În realitate lucrurile sînt mai complexe, toată inovaţia tehnologică a mers mînă în mînă cu banul public (prea multe studii şi cărţi ca să le mai citez) şi “cucerirea pieţei” a însemnat întotdeauna luarea în posesie a unei bucăţi de “public” în numele aventurii private; multe inovaţii în zona IT au fost susţinute din bani publici etc. Dacă nu băgăm în seamă decît căpuşele locale din România (fie ele şi miniştri) şi nu înţelegem mişcarea în ansamblu, pierdem un moment important de înţelegere a lumii în care trăim.

Scandalul spectaculos al mitelor Microsoft în România,Italia, Pakistan este reflectat în presa noastră dintr-un singur unghi, corect, dar incomplet: corupţii noştri au supt banii poporului. E şi viziunea preferată de mai toate publicaţiile business-oriented şi ceva mai conservatoare din Vest. Pe scurt, teoria e cam aşa: domnule, ţările în care mergem cu businessurile noastre sînt foarte corupte, nu putem sta pe loc pentru cîteva milioane mită; dăm mita şi producem bani pentru acţionarii noştri, unde-i problema? O fi chiar atît de simplu?

Să luăm cazul românesc. Asistăm practic la o înţelegere între intermediari, facilitată de cîţiva oameni cheie (precum acel domn Florică, şeful Fujitsu, înainte de el era Bittner, om de [baza] , cetăţean american despre care se spune că ar fi dat cu subsemnatul în faţa FBI), prin care mai multe părţi îşi iau procente serioase din achiziţii abracadabrante. Există oameni cheie care aranjează distribuţia către politic şi business.

Astfel se creează o categorie de gulere gri. Marile corporaţii de afară, din IT, pharma şi alte domenii, înghit bucăţi mari din banul public, demantelează state periferice cu ajutorul unor caste de băieţi create ad-hoc. Dacă vorbiţi cu un astfel de băiat cu guler gri veţi constata că şi el are filozofia lui: dacă nu luăm noi banii, atunci cine? cum să acumulăm capital dacă nu luăm de la ăştia mari? e singura modalitate de ale lua banii (pentru că taxe nu prea plătesc).

Multinaţionalele sunt mult mai speriate de o taxare la vedere serioasă decît de o taxă de protecţie inventată de nişte mahări locali. Dovadă stă toată neputinţa europeană în taxarea unor Google sau Facebook.

Scandalul Microsoft prinde mai toate numele mari din IT, miniştri de tot felul, plus legături care se pot face cu premieri (Năstase mai mult, Ponta pomenit de un martor, Boc apare şi el pe acolo). Ne putem mulţumi cu indignarea faţă de această afacere în familie românească, putem să mai constatăm încă o dată că celule politice şi de business se susţin tacit în culegerea unor fărîmiţe aruncate de marele capital.

Putem însă constata că o mişcare generală neoliberală, de trecere a banului public în privat, mişcare din ce în ce mai puternică în ultimii 40 de ani, generează mereu acelaşi tip de schemă: o elită improvizată de intermediari şi o anulare instantanee a reglementării în zona privată a marilor jucători.

Chiar credeţi că dacă ar fi vrut Microsoft să facă direct afaceri cu statul român, n-ar fi reuşit din cauza unor Pinalti, Cocoş şi alţii? Există un motiv pentru care sînt preferaţi intermediarii: vînzări rapide, sigure şi la un preţ mai bun decît printr-un contract direct. Şi, mai ales, acces rapid la banul public – că doar nu “piaţa liberă” îi interesa pe ei. Ca să nu mai zic că intermediarii mai înseamnă şi ocolirea fiscalităţii atît de iubită de corporaţii.

Mai e o întrebare. Dacă Florică a dispărut cine face treaba acum? Au dispărut nişte intermediari, însă contracte în IT se semnează în continuare, lobby agresiv se face în continuare (pentru legea Big BRother şi altele din zona noii tehnologii, investiţii de tip nou din zona “securitate”).

Presiunea corporatistă e enormă şi cred că e o naivitate să spunem că e doar vina păduchilor de aici. (Ştiu că e greu să ni-i închipuim pe Cocoş sau Pinalti drept pionieri lobbişti pentru Microsoft şi intermediarii lor. Dar asta se pare că au fost.) E ca şi cum ai da vina numai pe cîte un guvern servil atunci cînd îi vezi că mai cheltuie cîteva miliarde cu cine ştie ce avion de atac de ultimă generaţie. Un pasaj din senzaţionala descriere a “martorului cheie”, făcută publică de Mediafax, ne arată că Microsoft nu era deloc inocentă în această chestiune:

“În anul 2008, Călin Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piaţă că a acceptat această funcţie doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică de reînnoirea contractului de licenţiere cu Guvernul României. De altfel, Călin Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract”.

Nu vom putea niciodată înlătura gulerele gri care intermediază relaţia marelui capital cu banul public de aici dacă nu înţelegem tocmai importanţa vigilenţei în faţa investitorilor. Bani publici se tot scurg în zone private sub formă de ajutoare, subvenţii etc. în timp ce ni se predică piaţa liberă şi sfinţenia investitorului privat. Bănci, farmaceutice, energie, în toate sectoarele două curente puternice se petrec concomitent: naţionalizarea pierderilor şi privatizarea profiturilor.

Anticoruptia, insa, in lumea reala in care traim, este un fenomen de putere: atat la nivel discursiv, cat si la nivel practic-institutional. Nu este un fenomen organic, prin care statul se intareste si noi reguli de comportament cetatenesc se manifesta, ci este, mai vulgar spus, o bâtă. Pe fond, abuzurile, abonarea la banul public, dominarea celor puternici asupra celor slabi, directionarea fondurilor catre unele conturi privilegiate, intermedierile, evaziunile, spalarile de bani, se vor perpetua. Ceea ce se demanteleaza prin dosarele Microsoft, EADS si altele de acest gen nu e fenomenul coruptiei in sine, ci o anume structura a acesteia, anumite retele de influenta, aliante intre zone ale serviciilor, politicienilor, mass-mediei si corporatiilor. Eliminarea acestor retele, acestei structuri corupte, va fi urmata de edificarea altora! Aliantele demantelate vor fi inlocuite de altele, asa cum indepartarea panzelor de paianjen este inlocuita cu alte panze de paianjen. Ca asa e in… lumea reala.

In cel mai bun caz, instrumentarea dosarelor de tip Microsoft si EADS va duce la eliminarea unor intermediari, mai clar, a ”capitalului local”, a celor care faceau legatura intre banul public si corporatii. Se poate intampla acest lucru deoarece corporatiilor le este avantajos un mediu in care exista cateva reguli minimale care le securizeaza accesul la bugetul de stat. Nu inseamna ca acestor corporatii le-ar fi convenabil un mediu lipsit de coruptie in general – ci doar acolo unde statul ”minimal” nu le pune probleme prin taxare si prin alte reguli ”impovaratoare”. De aceea, discursul oficial al SUA in raport cu Romania are doua componente principale: pe de o parte, anticoruptia, pe de alta parte, eliminarea ”birocratiei” si a ingradirilor care stau in calea afacerilor.

Am aratat, pana acum, ca anticoruptia are o motivatie dubla, geopolitica si de control social (politica a fricii, a bățului). Un alt aspect, vizibil si pana acum, insa mult mai evidentiat in urma scandalurilor recente, este constrictia politicului din Romania (constrictie de la boa constrictor, care isi sugruma prada inainte de a o inghite). Nu ne referim doar la faptul ca clasa politica actuala e trimisa in corpore la DNA si la puscarie, ci ne referim la o decredibilizare acuta a SFEREI POLITICULUI ca atare, la o subordonare radicala a acesteia altor sfere de putere (”Justitie”, adica, de fapt: procurori, servicii secrete, ambasade, corporatii, etc.), la diminuarea puterii efective din aceasta zona pana acolo incat sa devina complet DECORATIVA.

Un exemplu in acest sens este ASPEN, aceasta cvasi-masonerie condusa in Romania de Mircea Geoana, care a dezbatut teme de energie si geopolitice cu oameni din servicii secrete, think-tankuri lobistice, tehnocrati locali si bilderbergi, dar si oameni de acelasi calibru din sfera actualei puteri prezidentiale. Astfel, George Maior, seful SRI, George Friedman, de la Stratfor, Mugur Isarescu, BNR, Thierry de Montbrial, Bilderberg, dar si Iulian Chifu, din stafful lui Basescu.

Inlocuirea Parlamentului si a sferei politice ca sfera de decizie in astfel de privinte cu stratosfera inalta, subtiata si foarte selecta a cercurilor de tip ASPEN si Bilderberg, a acestor intruniri in care alianta servicii-politic-experti-think-tankuri-corporatii merge de minune si pregateste decizia reala. Prin acest transfer al deciziei, care devine public si explicit, deci legitimat, se renunta si la ultimele aparente ale exercitiului democratic, care consta in PARTICIPAREA oamenilor la deciziile colective. Tradus, asta inseamna, de exemplu, ca daca mintile (i)luminate decreteaza ca e spre binele romanilor exploatarea gazelor de sist total si fara precautii, atunci aceasta se va face, indiferent de ce cred comunitatile locale, indiferent de cum ar vota poporul in cadrul unui referendum.

Mi-e sila cand vad asa zisi moralisti „da dreapta” , anticomunisti si cu capitalismul injectat in vena si prizat pe nări, ca sunt de partea celor care jefuiesc poporul.

Dragi români iubitori de capitalism

images

În Anglia fiecare proprietar de casa subvenționează din banii săi corporațiile cu 3.500 de lire sterline anual.
Am tot zis insa nu s-a inteles:

Sistemul economic Capitalist este un sistem nesustenabil intrucât fură resurse de la oamenii obisnuiti si le dăruiește oamenilor foarte bogați . Bogăția pe această planetă este obtinută in mod fraudulos printr-o distribuire defectuoasă a resurselor planetare. Asadar orice om bogat este un infractor fiindcă bogătia si-a obtinut-o doar pentru ca un GRUP INFRACTIONAL a acaparat PUTEREA pe aceasta planeta si i-a permis să FURE LEGAL.

Una din caile prin care UNINUNEA SATANISTO-EUROPEANA distruge România este aceasta!

Nu este o noutate pentru nimeni ca terenul agricol din Romania, incet, incet, merge catre proprietari straini. Romania fiind si singura tara unde cetatenii straini pot cumpara teren agricol foarte usor. Prin 2009 jigodia Ordinara betiva si schizofrenica Traian Basescu a relaxat conditiile de obtinere a cetateniei romane, chipurile de dragul romanilor de peste prut ! In realitate , peste un milion de străini au capatat si drept de vot dar si dreptul de a cumpara pamant.

Din taxele , accizele si impozitele (TVA este un impozit indirect adica nu e platit direct la FISC ci la Carrefour si e colectat ulterior) romanilor. România este un contributor net si obligat la bugetul UE. Miliarde de euro anual merg la UE. De acolo vin catre marii fermieri detinatori de suprafete imense de teren agricol subventii uriașe. Intelegeti ? Adica strainii cumpara pamantul udat cu sangele stramosilor nostri timp de 3.000 de ani pe lucru de nimic, si mai apoi primesc BONIFICATII IMENSE nefacand absolut nimic!

In acest timp romanii sufera de foame si muncesc pe lucru de nimic (200 de euro salariu care are serviciu) si platesc aceleasi preturi cu europenii!

TRAIASCA PIATA LIBERA !
O sa strigati TRAIASCA CAPITALISMUL pana va ramane doar CAPITALISMUL in viata!

Luci Lucescu

Minciunile sfruntate legate de indicatorii economici si lipsa conexiunilor lor in analizele economice capitaliste, au creat de-a lungul timpului ideea de refacere economica. Dar oamenii asteapta aceasta refacere economica de ani si ani de zile, ei si-au vindut casa asteptind, au pierdut automobilele la banci asteptind, s-au mutat la blocuri insalubre asteptind, au pierdut locurile de munca asteptind, au cerut pomana de la guvernele capitaliste asteptind, au divortat din motive economice asteptind, au pierdut prietenii asteptind, au fost si sint o povara pentru parinti si bugetul acestora asteptind si asa mai departe.

A venit vremea cind nimeni nu mai poate astepta dar nici nu poate actiona, pentru ca raza de actiune in plan economic individual este restrinsa, iar sistemul are nevoie de oameni ascultatori si fara personalitate, de oameni care sa inteleaga faptul ca daca nu sint cuminti, isi risca existenta fizica. In continuare voi lua citeva coordonate economice pentru a arata ca minciuna nu mai poate fi sustinuta in context economic de ansamblu.

Liderii americani si cei din UE, discuta lunar de scaderea numarului de crearea de noi locuri de munca, fara sa ne spuna si daca ele au fost sau sint ocupate si de ce sint sau nu sint ocupate.

Aceasi economisti vestici, ne spun ca o eventuala crestere economica intr-un ciclul economic este data de cererea de pe piata, iar in ani din urma si chiar acum, aceasta cerere este intr-un declin evident si indubitabil va mai fi in continuare.

Venitul mediu pe gospodarie americana si capitalista in general, a scazut dramatic in ultmii ani, datoriile pe familie au crescut, guvernele sint in situatia in care trebuie sa isi reduca cheltuielile sau sa imprumute daca au posibilitatea, ceea ce face ca poporul sa plateasca dobinzile din ce in ce mai mari, taxele sint din ce in ce mai mari si buzunarul contribuabilului din ce in ce mai gaurit, dobinzile sint la un nivel minim posibil, apropiat de zero la bancile centrale capitaliste si nu mai au unde sa se duca pentru a stimula o economie care a pierdut toate pirghiile.

Dar ceea ce este cel mai interesant, capitalisti nu discuta de furnizarea de marfuri pe piata , structura de marfuri, citi muncitori va avea nevoie economia si ce productivitate vor avea sau va trebui sa aiba ei pentru a echilibra economia.

Acesti capitalisti se prevaleaza de mecanismele pietei care de fapt nu mai exista, iar punind intrebari ca cele de mai sus, ei sa grabesc sa spuna ca ele fac parte dintr-o economie socialista centralizata, dar divergentele care apar in economia capitalista, cele mai multe dintre ele fara rezolvare, sint de natura sa duca spre imposibilitate sistemului capitalist in a functiona.

Discrepanta dintre numarul angajatilor in economia americana si valoarea produselor realizate in economie, arata ca tara si economia americana trebuie sa faca fata nu numai unei cereri scazute, asa ca, din moment ce din ce in ce mai multi lucratori activeaza in economie, producind mai putin, deci productivitatea scade.

Il aud pe Obama spunind ca s-au creat in fiecare luna sute de mii de locuri de munca, dar cu un numar mai mic de produse realizate, pentru ca piata nu cere, in consecinta productivitatea lor este mult mai mica. Standardul de viata intr-o economie depinde de productivitatea munci pe ansamblul economiei.

Pe de alta parte, asistam la minciunile si mecanismele inutile ale Bancii Centrale a Americii (Rezervele Federale), pentru ca inflatia a crescut mult mai repede cind capacitatea economica creste mult mai incet.

Ceea ce inseamna necesitatea cresterii dobinzilor cu mult mai repede si mai pronuntat decit se asteapta americanii, pentru a  veni in economia reala si teoria economica.

Intr-o economie care creste foarte incet, este evident ca este o cerere mult mai mica de capital, dar Rezervele Federale tiparesc continuu si arunca bani pe piata interna si internationala.

Datorita dorintei politicienilor de a raporta cresteri ale locurilor de munca (repet, nu si a celor interesati sa le ocupe), productivitatea munci a inregistrat un declin de 0,4% numai anul trecut, cind forta de munca nu crescuse in economie, ceea ce ne arata dezastrul actual, cind se raporteaza cresteri ale fortei de munca in fiecare luna.

Totul este o manevra politica, pentru a arata ca economia are capacitatea de angajare, ceea ce este o minciuna si se discuta in mod real de locuri de munca part time sau cu salarii extrem de mici.

Marea banca americana JP Morgan, recunoaste ca potentialul de crestere al economie americane este de 1,75% in acest an, care inseamna jumatate din rata anuala medie intre 1947 si 2007, ceea ce poate fi luat ca un dezastru sau o reala stagnare economica.

Un alt aspect ar fi, faptul ca forta de munca, incepind din 2010 si pina in prezent, a crescut numeric cu 0,3% in medie pe an, fata de perioada 2000-2010, cind se inregistra o crestere numerica a fortei de munca de 0,8% pe an.

Participarea fortei de munca potentiale americane in cimpul muncii, a scazut semnificativ, deci din ce in ce mai multi oameni sint apti de munca prin crestere demografica sau emigrare, insa contrar asteptarilor, participarea in cimpul muncii este cu mult mai mica decit in 2008, atunci fiind de 65,9%, iar acum fiind de 62,8%, aceasta cifra fiind anuntata oficial, dar realitatea este chiar mai dura.

S-ar putea spune ca imbatrinirea in grupuri mari a populatiei, rata fertilitatii si declinul major in numarul de emigranti, au dus sistemul capitalist la o debalansare majora din punct  vedere economic.

Productivitatea, dupa cum spuneam, a scazut masiv, de la o crestere medie anuala de 2,3% intre 1947 si 2007, la mai putin de 1% din 2007 pina in present ceea ce este evident ca ciclul fatal al capitalismului a inceput, increderea populatiei in sistem la cote de avarie si imposibil de recuperat, iar criza financiara controlata in favoarea unui grup a descurajat investiile in principal in productie…

Partea de investitii din PIB ul tarilor capitaliste si in special America, a scazut constant chiar in IT si continua sa scada…

Ca sa imbunatateasca cresterea economica , liderii politici capitalisti au apelat in disperare la solutii de genul cresterea perioadei de munca si o pensionare tirzie, dar astfel de improvizatii vedem clar ca nu pot functiona si in curind, liderii politici capitalisti se vor vedea in fata unei enigme imposibil de descifrat, deoarece lucratorii in virsta vor fi pensionari la un moment de timp, fara discutie, iar din spate vor veni grupuri masive de tineri care au fost rupti de productie si de un mediu de lucru organizat datorita celor in virsta carora le-a fost prelungita perioada de lucru.

Acesti tineri, vor veni in cimpul muncii fara incredere in sistem, vor schimba locurile de munca foarte des, nu isi vor construi familii si nu vor avea determinarea necesara achizitiilor in familie si vor veni dupa pregatirea intr-un sistem educational fara veleitati.

In luna Mai, peste 3,2% din locurile  munca scoase pe piata americana au ramas vacante, nefiind ocupate, inregistraindu-se astfel cea mai mare rata din ultimii sapte ani, dar nimeni nu se intreaba de ce.

Realitatea este ca tinerii care trebuie sa inlocuieasca pe cei in virsta nu sint pregatiti si nu au o atitudine motivata fata de munca.

De ce? Pentru ca ei au trait intr-un haos economic capitalist, in care orice profesie ar fi imbratisat, peste noapte nu mai era de actualitate, vazind ca sistemul ii marginalizeaza si face din ei sclavii contemporani cu IPhone in mina si fara locuinta… din pacate pentru acesti tineri si pentru noi toti care avem asteptari de la ei, dar sistemul ii duce in zona lui neagra….. 

Mai poate functiona sau mai poate avea vreun viitor acest sistem? Ar fi interesant ca cineva sa contrazica logica evenimentelor din cadrul lui….

 Adrian Cosereanu

alternativaromaniei.com