ONG-urile agenti straini. Folosesc SUA ONG-urile pentru a submina diferite regimuri ? Opiniile din toate partile planetei, laolalta cu documente si dezvaluiri privind sursele putin transparente de finantare si activitatile anti-establishment ale unor organisme non-guvernamentale si, mai ales, reactiile oficiale restrictive, chiar sever legiferate, converg catre raspunsul majoritar: da, la ambele intrebari formulate adineaori. Sa evocam chestiunea prin cateva cazuri. In Israel, Bibi Netaniahu a castigat alegerile in mai trecut,a primit o finantare de 350.000 dolari, via Departamentul de Stat, a unui ONG american, One Voice, prin filiala sa de la Tel Aviv, vizand un clandestin pentru inlaturarea premierului israelian.
Filiala canadiana a unui ONG din SUA, care facea opozitie publica unor proiecte energetice nationale (conducta de petrol transcontinentala, din provincia Alberta, la Pacific), totodata promovand interese economice straine. In Uniunea Europeana, mamaliga a explodat in Ungaria, cu trimiteri la tot estul Europei. In iunie trecut,miliardarul George Sörös si al sau ONG Societatea Deschisa urmaresc sa puna mana pe organizatiile societatii civile din Ungaria, Romania, Polonia, Estonia, Lituania, Slovenia si Bulgaria, spre a le controla discretionar, impreuna cu Banca Mondiala si Fundatia Rockefeller. Este cunoscut faptul, ca guvernul lui Viktor Orban a dispus lunile trecute descinderi ale politiei la zeci de sedii ale ONG-urilor, ca s-au cercetat documente, si a criticat puternic ONG-uri ce primesc finantari din strainatate. In Nordul Africii, Egiptul generalului el-Sisi a interzis activitatea organizatiilor civice cu finantari externe, situatia este similara cu cea din Bolivia, Venezuela, Sudan, Pakistan si Mexic. In Kenya, finantarea din Vest merge mana in mana cu coruptia, iar agentiile internationale impun ONG-urilor kenyene prioritatile in ce priveste programele sociale, dar banii sunt furati de asa-zisi activisti locali.
O legislatie propusa recent la Beijing, pentru ”protejarea securitatii nationale si a stabilitatii sociale”, impune restrictii severe asupra finantarilor din Vest a ONG-urilor, precum si expulzarea strainilor implicati in activitatea lor. In cateva referiri recente la situatia ONG-urilor din Ungaria, preşedintele SUA a pus tara vecina Romaniei pe aceeaşi pozitie cu Egiptul, unde regimul generalului Abdel Fattah el-Sisi a interzis activitatea organizatiilor civice ce primesc finantare externa – situatia este similara cu cea din Bolivia, Venezuela, Sudan, Pakistan si Mexic. Intr-o declaratie de la sfarsitul lui iulie 2015, dupa intrarea in vigoare a unei noi legislatii privind activitatile ONG-urilor straine in Rusia, procurorul general al tarii a anuntat ca National Endowment for Democracy, din SUA, ”reprezinta o amenintare pentru ordinea constitutionala a Federatiei Ruse, pentru capacitatile de aparare a tarii si pentru securitatea guvernului rus” si, in consecinta, NED este interzisa in Rusia. In declaratie se precizeaza: ”Folosind organizatiile comerciale si necomerciale pe care le controleaza, NED a indus in eroare publicul, ca rezultatele oficiale ale campaniei electorale ar fi nelegitime, totodata a organizat actiuni politice urmarind sa influenteze decizii ale autoritatilor, si a incercat sa discrediteze serviciul militar din armata Rusiei”.
Ce sunt vechile si faimoasele organizatii neguvernamentale care au actionat si actioneaza pretutindeni, pe toate continentele, de peste 70 de ani, cum spun ele, pentru democratizarea lumii? Inca de la sfarsitul anului 1943, pentru cei informati si clarvazatori, s-au profilat doua lucruri: infrangerea Germaniei, precum si viitoarea hegemonie mondiala, militara si industrial-financiara, a Americii. In consecinta, la Washington, imediat dupa 9 mai 1945 si incheierea razboiului in Europa, a fost activata prima organizatie neguvernamentala din SUA, infiintata in urma cu cativa ani, in 1941, de catre Eleanor Roosevelt şi un numar de membri de marca din preajma cuplului prezidential, organizatia Freedom House. Non-guvernamentala, dar creata de sotia preşedintelui SUA, organizatia urma sa activeze in toata lumea in contact direct cu populatiile din diferite tari, pentru a promova regimuri democratice aliate cu America.
Vreme de aproape jumatate de secol Freedom House a actionat in America Latina, Africa de Sud, Sudan, Iran şi Arabia Saudita, iar dupa 1990 s-a mutat cu arme şi bagaje in Europa de Est şi in tarile componente ale fostei URSS. A deschis birouri la Budapesta (sediul central est-european), la Bucureşti, Belgrad, Varşovia, Alma Aty şi in Kirgistan, s-a concentrat asupra Chinei şi Caucazului, in unele parti a fost privita cu suspiciune de catre autoritati, si chiar poftita afara din cateva tari. Unul dintre obiectivele organizatiei a fost acela de a crea aderenti in conducerea sindicatelor şi a organizatiilor de tineret. Apoi, peste aproape 4 decenii, in 1980, odata cu instalarea fostului presedinte Reagan la Casa Alba, stanga conservatoare republicana, numiti reaganişti in anii ’80 şi apoi neoreaganişti, sau neoconservatori, in anii ’90, au pornit la asaltul final impotriva fostei URSS.
Fata in fata cu perspectiva de a ramane singurul jucator mondial, Washingtonul a facut presiuni, in continuare, iar Boris Eltin a acceptat, in ziua de Craciun, 25 decembrie 1991, destramarea fostei URSS. Echilibrul euro-asiatic a fost astfel anihilat pentru o buna bucata de vreme. Şi tot in primavara lui 1983, cand a lansat „razboiul stelelor” impotriva Uniunii Sovietice, Reagan a anuntat fondarea lui National Endowment for Democracy ( NED, Fundatia Nationala pentru Democratie), citam din prezentarea oficiala a organizatiei: „…creata ca sa impinga inapoi Uniunea Sovietica şi sa extinda influenta Statelor Unite prin promovarea unor democratii ale pietei libere şi intarirea institutiilor democratice, in intreaga lume, prin eforturi nonguvernamentale”.
Cu un buget consistent, primit in proportie de 97% de la guvern, indeosebi de la Departamentul de Stat, plus fonduri redirectionate de la defuncta US Information Agency (USIA), de la US Agency for International Development (USAID), precum şi prin preluarea unei parti importante din bugetul CIA, NED a devenit si a ramas cea mai mare şi mai moderna organizatie care actioneaza pentru promovarea intereselor americane in lume. Este bratul cel lung al Americii pentru democratizarea lumii. A fost, din momentul aparitiei sale, implicata direct in Polonia (cu „Solidaritatea”), Germania de Est, Ungaria, Cehoslovacia, Uniunea Sovietica şi Romania, in America Latina, China, Cuba, fosta Iugoslavie, Sudan şi fosta Burma. Este specializata in operatiuni „deschise”, adica foste actiuni secrete ale CIA, in 1991, fostul ei preşedinte, Allen Weinstein, citez: „Multe din ceea ce facem noi acum, erau facute in secret de catre CIA in urma cu 25 de ani”. NED procedeaza printr-o abordare multisectoriala relativ sofisticata a zonei vizate, sfera de activitati specializate in exterior a NED acopera, practic, toti „centrii nervoşi” ai unei tari straine: partide politice şi grupuri ideologice, relatiile internationale, munca şi sindicatele, comunitatea de afaceri, de asemenea mediul universitar şi tineretul.
In esenta NED este o organizatie formata de guvern cu trotkiştii din fostul Partid Socialist din SUA, federatia sindicala AFL-CIO şi America corporata, de la inceputuri neoconservatorii au controlat agenda de lucru şi structurile sale. In noiembrie 2003, intr-o cuvantare rostita la sediul NED din Washington, fostul presedinte Bush Jr. a predicat „revolutia permanenta” in lume, vorbind despre rolul SUA de „initiatoare a unei revolutii democratice globale”. NED a jucat un rol semnificativ in victoria ”revolutiei portocalii” din Ucraina, in 2004, cu acel prilej organizatia a primit de la guvernul federal si a cheltuit 3.381.824 dolari, pentru diferite programe in beneficiul a 64 de organizatii civice locale, de la Kiev si din toate regiunile tarii.
Urmatorii putini ani ne vor spune daca ONG-urile cu finantari externe vor supravietui, sau vor deveni ”persona non grata” pretutindeni, in lume.
Radu Toma
searchnewsglobal.wordpress.com 