Unde e MICROSOFT din dosarul de coruptie numit MICROSOFT? Adica de ce lipseste mituitorul?

bildberg-1_si

Gerhard Schröder consilia banca de investitii Rothschild Group, in special in ceea ce priveste dezvoltarea activitatilor bancii in Europa de Est.

Potrivit unui comunicat al bancii Rothschild, cea mai mare banca de investitii din lume, fostul sef al guvernului de la Berlin in perioada 1998-2005 s-a alaturat comitetului pentru Europa al bancii, pentru a-si oferi expertiza la dezvoltarea activitatilor in Europa de Est,Turcia si Orientul Mijlociu, dar fara a fi implicat si in activitatile referitoare la Germania. “Ma bucur sa-mi aduc contributia la consilierea activitatilor Rothschild“, a declarat Schröder, citat in acelasi comunicat.
De la retragerea sa din viata politica, in luna noiembrie 2005, Gerhard Schröder, a dobandit mai multe posturi de consilier pentru o serie de companii, cum ar fi Ringier AG sau North European Gas Pipeline, consortiului insarcinat cu constructia gazoductului german din Marea Baltica.
Insa Schröder si-a atras si numeroase critici pentru postul de consilier la North European Gas Pipeline, avand in vedere ca a sustinut asiduu proiectul gazoductului german, derulat de grupurile, E.ON Ruhrgas AG si BASF AG, in perioada cand era cancelar.

In afara spatiului mediatizat raman insa marii beneficiari ai afacerii licentelor Microsoft. Sefii marilor companii din IT care au derulat programele de dotare a societatii informatice romanesti sunt numiti cu discretie maxima si prezentati ca un fel de eroi pozitivi care prin denunturi au dezvaluit marea escrocherie pusa la care de politicienii corupti.
Din peisajul anchetei lipsesc MITUITORII. La DNA nu sunt chemati sa dea interviuri pe covorul rosu alergati de camere nici unul dintre reprezentantii MAFIEI GULERELOR ALBE. Maharii industriei IT au pus la cale acest sistem de spoliere a banului public dand sa ciuguleasa si cateva milioane politicienilor sau balamalelor cu institutiile statului.
Afacerea Microsoft de livrare a licentelor a insemnat o cifra de afaceri ce poate atinge UN MILIARD DE EURO. Marile firme au primit acesti bani de la buget. Daca s-a negociat un discount de 35 la suta pentru licentele Microsoft, la nivelul miliardului de euro aceasta inseamna 350 de MILIOANE de Euro. Cine a luat acesti bani?

Ancheta DNA se opreste la firimituri si pierde pe parcurs MAREA FRAUDA. Directorii de Microsoft Romania si persoane din nivelul doi de decizie din companie nu sunt straine de acest circuit al banilor. Fujitsu Siemens,Omnilogic si alte nume sonore sunt si ele prinse in vartejul licentelor.
Un dosar al MAFIEI GULERELOR ALBE va avea consistenta a sute de milioane de euro care prin confiscare ar putea sa reprezinte startul pentru o autostrada.Lucrarea poate sa fie numita in semn de omagiu AUTOSTRADA MICROSOFT.
Codruta Kovesi pastreaza discretia asupra anchetei neevidentiate in adunarea festiva de la bilant. Sa nu fie uitata prin sertare…

Marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeți”) colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniță. SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului).

Ar mai trebui adaugat faptul ca interesul evident al partenerilor strategici in alegerea lui Klaus Iohannis a reiesit si din modul in care a fost prezentata victoria acestuia in presa internationala.

Intrebarile de mai sus, unele retorice, sunt de bun simt. E drept ca, dupa cate se pare, cazurile Microsoft si EADS sunt parte a unui proces care nu se reduce la tara noastra, insa care conflict intre state si corporatii, cand, de fapt, ele conlucreaza perfect, dupa cum se poate vedea si din agenda Parteneriatului Transatlantic, ce Justitie anti-corporatie cand aceasta devine, tot mai mult, un instrument puternic tocmai pentru favorizarea acestora impotriva statelor?

Microsoft. CAPITALISM, reţeta lor secretă

“Mitul exploziei tehnologice sună cam aşa: şi se dădu statul la o parte şi-mi veniră Bill Gates şi Steve Jobs şi inventară noile tehnologii care cuceriră pieţele. În realitate lucrurile sînt mai complexe, toată inovaţia tehnologică a mers mînă în mînă cu banul public (prea multe studii şi cărţi ca să le mai citez) şi “cucerirea pieţei” a însemnat întotdeauna luarea în posesie a unei bucăţi de “public” în numele aventurii private; multe inovaţii în zona IT au fost susţinute din bani publici etc. Dacă nu băgăm în seamă decît căpuşele locale din România (fie ele şi miniştri) şi nu înţelegem mişcarea în ansamblu, pierdem un moment important de înţelegere a lumii în care trăim.

Scandalul spectaculos al mitelor Microsoft în România,Italia, Pakistan este reflectat în presa noastră dintr-un singur unghi, corect, dar incomplet: corupţii noştri au supt banii poporului. E şi viziunea preferată de mai toate publicaţiile business-oriented şi ceva mai conservatoare din Vest. Pe scurt, teoria e cam aşa: domnule, ţările în care mergem cu businessurile noastre sînt foarte corupte, nu putem sta pe loc pentru cîteva milioane mită; dăm mita şi producem bani pentru acţionarii noştri, unde-i problema? O fi chiar atît de simplu?

Să luăm cazul românesc. Asistăm practic la o înţelegere între intermediari, facilitată de cîţiva oameni cheie (precum acel domn Florică, şeful Fujitsu, înainte de el era Bittner, om de [baza] , cetăţean american despre care se spune că ar fi dat cu subsemnatul în faţa FBI), prin care mai multe părţi îşi iau procente serioase din achiziţii abracadabrante. Există oameni cheie care aranjează distribuţia către politic şi business.

Astfel se creează o categorie de gulere gri. Marile corporaţii de afară, din IT, pharma şi alte domenii, înghit bucăţi mari din banul public, demantelează state periferice cu ajutorul unor caste de băieţi create ad-hoc. Dacă vorbiţi cu un astfel de băiat cu guler gri veţi constata că şi el are filozofia lui: dacă nu luăm noi banii, atunci cine? cum să acumulăm capital dacă nu luăm de la ăştia mari? e singura modalitate de ale lua banii (pentru că taxe nu prea plătesc).

Multinaţionalele sunt mult mai speriate de o taxare la vedere serioasă decît de o taxă de protecţie inventată de nişte mahări locali. Dovadă stă toată neputinţa europeană în taxarea unor Google sau Facebook.

Scandalul Microsoft prinde mai toate numele mari din IT, miniştri de tot felul, plus legături care se pot face cu premieri (Năstase mai mult, Ponta pomenit de un martor, Boc apare şi el pe acolo). Ne putem mulţumi cu indignarea faţă de această afacere în familie românească, putem să mai constatăm încă o dată că celule politice şi de business se susţin tacit în culegerea unor fărîmiţe aruncate de marele capital.

Putem însă constata că o mişcare generală neoliberală, de trecere a banului public în privat, mişcare din ce în ce mai puternică în ultimii 40 de ani, generează mereu acelaşi tip de schemă: o elită improvizată de intermediari şi o anulare instantanee a reglementării în zona privată a marilor jucători.

Chiar credeţi că dacă ar fi vrut Microsoft să facă direct afaceri cu statul român, n-ar fi reuşit din cauza unor Pinalti, Cocoş şi alţii? Există un motiv pentru care sînt preferaţi intermediarii: vînzări rapide, sigure şi la un preţ mai bun decît printr-un contract direct. Şi, mai ales, acces rapid la banul public – că doar nu “piaţa liberă” îi interesa pe ei. Ca să nu mai zic că intermediarii mai înseamnă şi ocolirea fiscalităţii atît de iubită de corporaţii.

Mai e o întrebare. Dacă Florică a dispărut cine face treaba acum? Au dispărut nişte intermediari, însă contracte în IT se semnează în continuare, lobby agresiv se face în continuare (pentru legea Big BRother şi altele din zona noii tehnologii, investiţii de tip nou din zona “securitate”).

Presiunea corporatistă e enormă şi cred că e o naivitate să spunem că e doar vina păduchilor de aici. (Ştiu că e greu să ni-i închipuim pe Cocoş sau Pinalti drept pionieri lobbişti pentru Microsoft şi intermediarii lor. Dar asta se pare că au fost.) E ca şi cum ai da vina numai pe cîte un guvern servil atunci cînd îi vezi că mai cheltuie cîteva miliarde cu cine ştie ce avion de atac de ultimă generaţie. Un pasaj din senzaţionala descriere a “martorului cheie”, făcută publică de Mediafax, ne arată că Microsoft nu era deloc inocentă în această chestiune:

“În anul 2008, Călin Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piaţă că a acceptat această funcţie doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică de reînnoirea contractului de licenţiere cu Guvernul României. De altfel, Călin Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract”.

Nu vom putea niciodată înlătura gulerele gri care intermediază relaţia marelui capital cu banul public de aici dacă nu înţelegem tocmai importanţa vigilenţei în faţa investitorilor. Bani publici se tot scurg în zone private sub formă de ajutoare, subvenţii etc. în timp ce ni se predică piaţa liberă şi sfinţenia investitorului privat. Bănci, farmaceutice, energie, în toate sectoarele două curente puternice se petrec concomitent: naţionalizarea pierderilor şi privatizarea profiturilor.

Anticoruptia, insa, in lumea reala in care traim, este un fenomen de putere: atat la nivel discursiv, cat si la nivel practic-institutional. Nu este un fenomen organic, prin care statul se intareste si noi reguli de comportament cetatenesc se manifesta, ci este, mai vulgar spus, o bâtă. Pe fond, abuzurile, abonarea la banul public, dominarea celor puternici asupra celor slabi, directionarea fondurilor catre unele conturi privilegiate, intermedierile, evaziunile, spalarile de bani, se vor perpetua. Ceea ce se demanteleaza prin dosarele Microsoft, EADS si altele de acest gen nu e fenomenul coruptiei in sine, ci o anume structura a acesteia, anumite retele de influenta, aliante intre zone ale serviciilor, politicienilor, mass-mediei si corporatiilor. Eliminarea acestor retele, acestei structuri corupte, va fi urmata de edificarea altora! Aliantele demantelate vor fi inlocuite de altele, asa cum indepartarea panzelor de paianjen este inlocuita cu alte panze de paianjen. Ca asa e in… lumea reala.

In cel mai bun caz, instrumentarea dosarelor de tip Microsoft si EADS va duce la eliminarea unor intermediari, mai clar, a ”capitalului local”, a celor care faceau legatura intre banul public si corporatii. Se poate intampla acest lucru deoarece corporatiilor le este avantajos un mediu in care exista cateva reguli minimale care le securizeaza accesul la bugetul de stat. Nu inseamna ca acestor corporatii le-ar fi convenabil un mediu lipsit de coruptie in general – ci doar acolo unde statul ”minimal” nu le pune probleme prin taxare si prin alte reguli ”impovaratoare”. De aceea, discursul oficial al SUA in raport cu Romania are doua componente principale: pe de o parte, anticoruptia, pe de alta parte, eliminarea ”birocratiei” si a ingradirilor care stau in calea afacerilor.

Am aratat, pana acum, ca anticoruptia are o motivatie dubla, geopolitica si de control social (politica a fricii, a bățului). Un alt aspect, vizibil si pana acum, insa mult mai evidentiat in urma scandalurilor recente, este constrictia politicului din Romania (constrictie de la boa constrictor, care isi sugruma prada inainte de a o inghite). Nu ne referim doar la faptul ca clasa politica actuala e trimisa in corpore la DNA si la puscarie, ci ne referim la o decredibilizare acuta a SFEREI POLITICULUI ca atare, la o subordonare radicala a acesteia altor sfere de putere (”Justitie”, adica, de fapt: procurori, servicii secrete, ambasade, corporatii, etc.), la diminuarea puterii efective din aceasta zona pana acolo incat sa devina complet DECORATIVA.

Un exemplu in acest sens este ASPEN, aceasta cvasi-masonerie condusa in Romania de Mircea Geoana, care a dezbatut teme de energie si geopolitice cu oameni din servicii secrete, think-tankuri lobistice, tehnocrati locali si bilderbergi, dar si oameni de acelasi calibru din sfera actualei puteri prezidentiale. Astfel, George Maior, seful SRI, George Friedman, de la Stratfor, Mugur Isarescu, BNR, Thierry de Montbrial, Bilderberg, dar si Iulian Chifu, din stafful lui Basescu.

Inlocuirea Parlamentului si a sferei politice ca sfera de decizie in astfel de privinte cu stratosfera inalta, subtiata si foarte selecta a cercurilor de tip ASPEN si Bilderberg, a acestor intruniri in care alianta servicii-politic-experti-think-tankuri-corporatii merge de minune si pregateste decizia reala. Prin acest transfer al deciziei, care devine public si explicit, deci legitimat, se renunta si la ultimele aparente ale exercitiului democratic, care consta in PARTICIPAREA oamenilor la deciziile colective. Tradus, asta inseamna, de exemplu, ca daca mintile (i)luminate decreteaza ca e spre binele romanilor exploatarea gazelor de sist total si fara precautii, atunci aceasta se va face, indiferent de ce cred comunitatile locale, indiferent de cum ar vota poporul in cadrul unui referendum.

Mi-e sila cand vad asa zisi moralisti „da dreapta” , anticomunisti si cu capitalismul injectat in vena si prizat pe nări, ca sunt de partea celor care jefuiesc poporul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s