Știrile fac rău creierului. Ele perturbă creativitatea și abilitatea de a gândi profund și conduc la agresivitate.În ultimele decenii, cei mai „fericiți” dintre noi am fost martorii unui exces de hrană, aflat la tot pasul, plăcută la vedere și gust și accesibilă tuturor. Am început s-o cumpărăm și s-o mâncăm: acasă, la școală, în localuri, în metrou, pe stradă. Ce vedem după 20 de ani? O populație obeză, bolnavă, nefericită, înfricoșată, agresivă. Unii dintre noi am sesizat problema și am început să ne schimbăm obiceiurile alimentare, îmbunătățindu-ne astfel calitatea vieții. Prea puțini, însă. Majoritatea continuăm să consumăm din abundență ceea ce ni se oferă cu atâta generozitate. Extrapolând fenomenul, știrile sunt pentru creier ceea ce junk-food este pentru corp: ușor accesibile, gata prelucrate, repede digerabile. Mass media ne hrănește constant cu gustări picante, care nu necesită un proces lung de digestie, adică cu știri fără importanță, care n-au nicio legătură cu viețile noastre și nu necesită un proces de gândire. De aceea, ca și în cazul ingestiei de hrană fast-food, nu ne săturăm niciodată. Spre deosebire de cititul unei cărți sau al unui articol lung dintr-o revistă (care solicită mintea) înghițim știri în porții mici, care pentru minte sunt ca cipsurile pe care le băgăm în gură fără să ne gândim, până se termină punga. În ceea ce privește informația, astăzi ne găsim în același punct în care am ajuns și prin mâncatul inconștient: începem să ne dăm seama cât de toxice sunt știrile pentru sănătatea noastră.
Știrile ne induc în eroare
Să dăm un exemplu: undeva, în lume, un tren trece pe un pod și podul se rupe. Pe ce se axează în primul rând relatarea agențiilor de știri? Pe tren. Pe persoanele din tren. De unde veneau. Încotro se îndreptau. Ce-au simțit în momentul accidentului (în cazul în care au supraviețuit). Bineînțeles că toate aceste informații sunt irelevante pentru noi. Ce ar fi trebuit scos în evidență? Structura de stabilitate a podului respectiv. Acest risc care ar fi trebuit subliniat e omis sau lăsat pentru mai târziu, când știrea nu mai e de actualitate. Mijlocul de transport e ceva imediat, concret, cunoscut, folosit frecvent, iar persoanele implicate sunt vii, ca noi, nu ceva abstract, ca ingineria unui pod. În plus, e vorba de o știre de senzație, produsă rapid și ieftin. Știrile din categoria accidentelor ne desenează în minte o întreagă hartă a riscurilor potențiale la care suntem supuși de cum ieșim din casă. La fel și terorismul sau falimentul unei bănci – tot ce ține de pericol este supraestimat. Imaginea unui avion prăbușit ne va convinge definitiv să luăm autocarul până în Germania, deși probabilitatea de a muri într-un accident de avion este cea mai mică din lume. Dacă credeți că puteți privi la asemenea știri fără să vă lăsați afectați, vă înșelați. Informația vă pătrunde în subconștient și nu veți mai fi aceiași. Soluția: decuplați-vă de la știri.
Știrile nu ne folosesc la nimic
Din miile de știri pe care le-ați citit în ziare sau le-ați văzut la televizor, numiți una care v-a determinat să luați o decizie bună în ceea ce privește viața personală sau serviciul vostru. Recunoașteți că în plan personal n-ați câștigat nimic. În schimb, ați pierdut foarte mult timp, pe care l-ați fi putut folosi citind, ascultând muzică, vizionând un film interesant, relaxându-vă cu familia, copiii, prietenii. Adevărul este că acest consum zilnic de știri „de senzație” ne-a lenevit și fizic și mintal. Am căpătat o dependență (trusturile media sunt foarte pricepute la așa ceva), de care, din fericire, se poate scăpa mult mai ușor decât de tutun sau alcool. Începeți să vă uitați din ce în ce mai rar la jurnalele de știri, citiți din ce în ce mai puțin tabloidele și în scurt timp interesul pentru știri va dispărea. În loc, vor apărea avantajele: veți redeveni stăpâni pe timpul vostru; nu vi-l va mai fura nimeni.
Știrile nu explică nimic
Știrile mărunte, de fiecare zi, sunt ca bulele care se formează la suprafața unei ape adânci. O aglomerare de fapte care nu ne ajută în niciun fel să înțelegi profunzimea lumii înconjurătoare. Mass media ne inversează relația cu lumea în care trăim. Cu cât vom digera mai multe știri, cu atât viziunea noastră despre lumea va fi mai îngustă. Știrile adevărate sunt informații clare, puternice, relevante, care au efectul de a ne transforma în interior și de a ne lumina exteriorul în care trăim. Iar acestea se găsesc dincolo de radarul jurnaliștilor de duzină. Gândiți-vă numai: dacă abundența de știri consumate ne-ar face mai deștepți, jurnaliștii ar trebui să se situeze în topul piramidei inteligenței pe această planetă. Ceea ce nu e cazul…
Știrile sunt toxice pentru organism
Consumul constant de știri ne inhibă sistemul limbic (structurile profunde ale creierului, cu rol major în capacitatea de memorare, stăpânirea emoțiilor și comportament). Știrile care induc panica declanșează în corpul nostru eliberarea în exces de cortizol, un hormon produs de glanda suprarenală ca răspuns la stres. Acesta perturbă sistemul imunitar și inhibă eliberarea hormonilor de creștere. Cu alte cuvinte, corpul nostru se va afla într-o stare de stres cronic: în niciun moment nu ne vom mai simți în siguranță. Nivelurile crescute de cortizol afectează digestia și formarea de celule noi (piele, păr oase etc.). Starea de nervozitate permanentă ne face susceptibili la infecții, alte efecte secundare potențiale fiind o frică inexplicabilă, agresivitate sau desensibilizare.
Consumul de știri înseamnă pierdere de timp
Să facem o socoteală: dacă citim ziarul timp de 15 minute în fiecare dimineață, mai citim unul la prânz, să vedem ce s-a mai întâmplat și ne uităm timp de 15-30 de minute la știrile de la televizor în fiecare seară, vom pierde cel puțin o zi din viață la fiecare două săptămâni. Suntem oare tot atât de iresponsabili cu banii noștri sau cu sănătatea noastră? În nici un caz! Atunci de ce ne cedăm mintea cu atâta ușurință?
Știrile ne fac pasivi
Poveștile prezentate la știri sunt despre fapte al căror curs nu-l putem influența în niciun fel. Repetarea zilnică de evenimente la care pur și simplu asistăm, fără să putem interveni, ne fac pasivi. Ne macină încet-încet pe dinăuntru, până în punctul în care vom adopta fie o atitudine pesimistă, fie una indiferentă, sarcastică sau fatalistă. Termenul științific al acestui tip de stări este „neputință dobândită”. Deși unora le pare exagerată ideea, consumul zilnic de știri își are partea lui de contribuție la tot mai răspândita boală a depresiei în rândul populației din țările „civilizate”.
Știrile ne omoară creativitatea
Abundența de știri, de informații oferite de alții de-a gata, pe care le introducem zilnic în creierele noastre, ne limitează imaginația și creativitatea. Aceasta este una din explicațiile pentru care fizicienii, matematicienii, literații, compozitorii, designerii, arhitecții, pictorii… și-au produs de regulă lucrările creatoare la o vârstă tânără. Creierul lor a beneficiat de un spațiu larg, nelocuit, care i-au împins să-l populeze cu idei noi. Cunoaște cineva o singură minte strălucită, creativă, care să fie dependentă de știrile zilnice? Pe de altă parte, există cineva care să nu aibă în familie, printre prieteni sau colegi pe cineva cu mintea obtuză, care nu poate trăi fără televizor sau ziar, așa cum drogatul nu poate trăi fără doza zilnică? Dacă vrei să rămâi așa cum ești, consumă știri. Dacă vrei să evoluezi, renunță la ele. „Jurnalistul George Gebner inventează expresia ‘sindromul lumii rele’, pentru a descrie faptul că persoanele care urmăresc foarte multe emisiuni TV sunt mult mai dispuse să perceapă lumea ca pe un loc periculos și înfricoșător, din cauza cultivării unui climat cultural care induce un sentiment accentuat de insecuritate, o percepție exagerată a riscurilor și pericolelor și, ceea ce este mai grav, o predilecție dictată de frică de a evita problemele sociale grave, preferând o rezolvare politică a acestora, prin favorizarea măsurilor represive…” http://antiiluzii.blogspot.com/2012/02/sindromul-lumii-rele-violenta-mass.html Noua Ordine Mondială
Toata lumea este ingrijorata de efectele radiatiilor de microunde emise de astfel de dispozitive, fie ca sunt telefoane mobile sau instalatii de antene.
Mass media detine puterea imensa de a influenta atitudinile, ideile si comportamentul, ajungand sa schimbe de-a dreptul obisnuinte si convingeri prin prisma prin care ne afiseaza versiunea distorsionata a realitatii in care traim. Mass-media exista doar pentru a face profit
Războiul de independenţă american a fost organizat şi dus de masoni, iar constituţia au conceput-o şi au semnat-o masonii. O treime din preşedinţii americani au fost masoni, ei fiind de asemenea reprezentaţi în Cameră şi Senat. 
Iezuiţii Romei, Masoneria şi celelalte grupări oculte, au perfecţionat Dialectica Hegeliană în privinţa impunerii planului lor malefic as
Faptul ca astazi Romania este fundamental conditionata si dependenta de cele doua institutii arata incapacitatea si chiar ticalosia guvernantilor care pun interesul carierei lor politice mai presus de cel national. Sub impunere, privatizarile s-au facut la norma si nu urmarind o strategie economica de reabilitare si functionabilitate. Rezultatul, dupa doua decenii de colaborare cu FMI si Banca Mondiala este evident, Romania ajungand sa nu mai produca nimic, sa nu mai existe pe nici o piata remarcabila, si sa depinda viseceral de imprumuturi. În 1993, când se purtau aceste discuţii, aproape întreaga economie se afla în blocaj financiar, mai bine de jumătate din industrie îşi închisese porţile (în primii trei ani de după revoluţie se produsese deja o restructurare, involuntară, haotică), agricultura se afla în plină criză, nemaiputând să asigure securitatea alimentaţiei populaţiei, subcapitalizarea societăţilor comerciale atinsese cote alarmante (creditul pentru producţie depăşea, în medie, 75% din necesarul de capital circulant) în mare parte şi ca efect al practicării de dobânzi real pozitive exagerate timp de trei ani. Şi nu uitaţi că economia ajunsese în această stare după punerea în aplicare de către guvernanţi a măsurilor impuse prin acorduri de către FMI şi Banca Mondială.” În urma aplicării măsurilor de ajustare structurală impuse de FMI şi Banca Mondială. Din contră, au avut ca efect adâncirea crizei economice, agravând situaţia deja critică a celor săraci. Măsura care ni se cerea era de lichidare rapidă a tuturor societăţilor comerciale cu pierderi, care nu-şi pot onora obligaţiile financiare faţă de furnizori, bugetul de stat şi de asigurări. Era o analiză economică la rece care nu ţinea seama de situaţia concretă din ţară, de efectele dezastruoase pe care le-ar provoca asupra întregii societăţi, pe termen mediu şi lung, punerea în aplicare a măsurilor propuse de aceste organisme financiare internaţionale. 
searchnewsglobal.wordpress.com 