Puterea banului a ajuns sa controleze toate sferele societatii. Banul dicteaza, ucide, distruge si înrobeste. Interese politice si financiare În deceniile anilor 1970 si 1980, bancile mici locale au fost cumparate de catre banci mari în cadrul fiecarui stat din Statele Unite: apoi acestea au fost la rândul lor cumparate de suprabanci din New York, astfel încât o mâna de banci detine absolut toata averea. Dar toata averea natiunii este controlata de Banca de Rezerva Federala (Federal Reserve Bank). Opt dintre principalii proprietari ai acestei suprabanci care stapâneste America sunt: Bancile Rothschild din Londra si Berlin; Banca Fratii Lazard din Paris; Banca Israel Moses Seif din Italia; Banca Warburg din Hamburg si Amsterdam; Banca Fratii Lehman, Banca Kuhn Loeb, Banca Chase Manhattan si Banca Goldman Sachs, toate din New York. Banca Chase Manhattan îi apartine lui Rockefeller; restul apartin celor al caror nume îl poarta, adica lui Rothschild, Kuhn, Loeb, etc. Aceste banci particulare(cuvântul „federal” din numele bancii este o minciuna de aruncat praf în ochii publicului) detin sistemul monetar al Statelor Unite prin actiunile pe care le detin cei aproximativ 300 de actionari, proprietarii bancilor sus-numite, care toti se cunosc între ei si sunt uneori înruditi. Cea mai mare influenta asupra vietii economice americane o are, prin mecanismul acesta, familia Rothschild care, începând ca telali si camatari de cartier la Frankfurt, prin asocierea cu societatile oculte (francmasoneria) au devenit în decurs de doua secole stapânii bogatiilor lumii si promotorii Noii Ordini Mondiale. Pe la 1820 cinci frati Rothschild stapâneau sistemul bancar din Franta, Anglia, Austria, Italia si Germania, si bancherii asociati lor au prosperat, iar cei nealiniati au disparut din aceste tari. Spre sfârsitul secolului XIX, bancherii Rothschild au intrat în finantele Statelor Unite, prin bancherii Warburg din Germania, care erau partenerii bancii Kuhn si Loeb din New York. Paul Warburg a fost primul presedinte la Federal Reserve System. J. P. Morgan li s-a asociat, caci familia lui sprijinise conspiratia masonica si guvernul mondial înca din anii 1770, când ruda lui Morgan, Alexander Hamilton, devenise primul secretar al Trezoreriei Statelor Unite. Familia Rothschild a finantat si înscaunat dinastii financiare ca Rockefeller (monoplul petrolului), Carnegie (monopolul otelului), Harriman (caile ferate). Casatorindu-se între ei, acestia formeaza de-acum o unitate atât biologica cât si financiara. Prin 1970, bancile controlate de Rockefelleri detineau un sfert din avutul ce-l detin bancile din America si 30% din tot ce detin societatile de asigurare. Filiera de înrudire si de finantare schitata sumar aici, se cristalizeaza elita bancherilor internationali care, în strânsa colaborare cu conspiratia societatilor oculte, creeaza Noua Ordine Mondiala. Ce-i motiveaza pe membrii acestei elite bancare în distrugerea planificata a culturii, economiei, religiei, spiritualitatii, vietii turmelor de oameni, a „celorlalti”? Raspunsul îl da Rockefeller însusi: întrebat de ce doreste sa candideze la presedintia Statelor Unite, el a raspuns cu candoare: „Ce altceva mi-a mai ramas de dorit, când am totul?” Familia Rothschild are caile ei misterioase; Meyer Amschel, telalul si camatarul care a fondat imperiul Rothschild la Frankfurt delapidând cele circa 3 milioane platite de guvernul britanic landgravului de Hesse-Cassel, pentru tinerii germani trimisi sa suprime revolutia americana, avea si functia de rabin (vezi „Jewish Encyclopedia – Enciclopedia iudaica”, vol. X, p. 499 si urmatoarele, dupa George Armstrong, „Rothschild Money Trust – Trustul Monetar Rothschild”, 1940, p. 21). La congresul din 16 iulie 1782 al Lojei Masonice de la Wilhelmsbad, care fusese complet infiltrat de „iluminatii” lui Adam Weishaupt, s-a hotarât sa se mute cartierul general al francmasoneriei contopite cu „iluminatii” din Bavaria la Frankfurt, care de-acum era fortareata lui Rothschild, si din acel oras aceste doua forte par sa fi început sa colaboreze, subordonate acelorasi stapâni. Statele Unite ale Americii par sa fi fost de la începuturi bastionul acestei subversiuni subterane, în ciuda repetatelor avertismente ale presedintilor si patriotilor americani ca George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln, care se banuieste ca a fost asasinat tocmai pentru ca se opunea planurilor Noii Ordini Mondiale. Bineînteles, povestile despre asasinarea lui Lincoln, date publicitatii pentru consumul maselor si predate în scoli sunt la fel de „adevarate” ca si istoria românilor scrisa de Mihai Roller. Colonelul Edward Mandell House, care era creierul presedintelui american Woodrow Wilson, era, dupa parerea lui Gary Kah, un agent al „cartelului Rothschild-Warburg-Rockefeller” . „Toti – o apa si-un pamânt” Gary Kah face o paralela între conspiratia subversiva a „iluminatilor” francmasoni si Consiliul pentru Relatii Externe, CFR-ul, care-l duce la concluzia ca ambele organizatii lucreaza în acelasi mod, cu aceleasi mijloace, în acelasi scop: pentru a instaura dominatia unei elite asupra tuturor popoarelor lumii pe care le vor degrada, aducându-le la rangul de vite umane. Cu acest scop se infiltreaza în guvernele si structurile administrative si statale ale popoarelor, lucrând în cel mai mare secret si punând accentul pe siluirea mintii victimelor. La pagina 182 din raportul anual al CFR-ului pe anul 1990 se accentueaza faptul ca membrii CFR-ului n-au voie „sa publice spusele cuiva indicând sursa în ziare, sa le repete la radio sau televiziune sau de pe un podium sau în cadrul unei lectii sau sa le scrie în afara unei comunicari interne între ei cu circulatie limitata, în nici o publicatie… participantii la sedinte n-au voie sa transmita spusele cuiva vreunui reporter… sau unde exista vreun risc sa fie larg distribuite sau publicate”. Gary Kah arata ca CFR s-a infiltrat în partidul democrat al Statelor Unite în anii 1920-30 si în Partidul republican în anii 1940, astfel încât cele doua partide sunt de fapt filialele aceleiasi organizatii; si, odata cu cel de-al doilea razboi mondial, s-a infiltrat si a preluat functiile guvernului în America. La înfiintarea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) în 1945, din 14 membri ai comitetului fondator, 10 erau membri în CFR. Terenul pe care s-a construit sediul ONU, asezat la New York, a fost donat de John D. Rockefeller, Jr. Secretarii generali ai ONU au caziere ciudate: Alger Hiss a fost spion sovietic în guvernul american; U. Thant îl lauda pe Lenin mai presus decât pe oricine; Kurt Waldheim a fost soldat nazist. Dar despre Hitler, care avea un bunic evreu si o amanta evreica (Eva Braun), se spune ca, alarmat la gândul ca ar putea fi santajat cu acel bunic evreu, i-a ordonat lui Hans Frank sa-i studieze genealogia. Circula zvonul ca bunica lui Hitler, Maria Anna Schickelgruber, din Waldvietral în Austria, ar fi ramas gravida cu tatal lui Hitler, Alois, pe când era servitoare în casa baronului Rothschild din Viena si ca acesta din urma era tatal adevarat a lui Alois si bunicul lui Adolf Hitler. Hans Frank i-a raportat lui Hitler ca bunica lui Hitler l-a conceput pe tatal lui Hitler, Alois, pe când era servitoare la Graz, în casa unui evreu. S-a discutat mult daca într-adevar era Hitler nepotul nelegitim a lui Rothschild sau al altui evreu; faptul cert este ca el credea ca este, si ca bancherii Rothschild i-au acordat un sprijin imens ca sa acapareze puterea în Germania. Hitler a început razboiul invadând Austria, unde s-a grabit în primul rând sa distruga toate urmele descendentei tatalui lui. Dar principalul sprijin l-a primit Hitler de la I. G. Farben, cartel care sprijinea socialismul si era în strânsa cooperare cu Standard Oil din America, compania lui Rockefeller. Comunitatea Europeana, Rusia si ONU Cum pe la jumatatea secolului nostru natiunile se opuneau înca integrarii totale în unica gloata mondiala, conducatorii din umbra au înfiintat în 1954 grupul Bilderberg cu scopul de a realiza integrarea economica a Europei, lucru dorit asa de fierbinte de români, care în majoritatea lor nu stiu ca integrarea economica a Europei nu înseamna nimic altceva decât întinderea comunismului si în Europa Occidentala si permanentizarea structurilor comuniste în Europa Rasariteana. Grupul Bilderberg cu cei aproximativ 100 de membri ai sai, recrutati din vârfurile puterii financiare, a fost finantat masiv de catre fundatiile Rockefeller si Ford. Prima lui realizare a fost Piata Comuna Europeana, care se preconiza sa devina o uniune politica, la 31 decembrie 1992. Practic, toti americanii care participa în Grupul Bilderberg sunt sau au fost membri în CFR. O alta organizatie-sora este Clubul de la Roma, înfiintat în 1968, care numara mai putin de 100 de „oameni de stiinta, educatori, economisti, umanisti, industrialisti, si oameni care ocupa functii în guvernul national si international” cum zic chiar ei, fara sa explice unde sunt birourile guvernului international, si unde ei sunt „international civil servants” („functionari ai guvernului international”). Participantii americani din acest club includ membrii CFR-ului si ai familiei Rockefeller. Sarcina clubului de la Roma este unificarea întregii lumi, deci s-ar parea ca acest club este deasupra grupului Bilderberg. La 17 septembrie 1973 un raport al acestui club arata ca globul pamântesc a fost împartit în 10 regiuni administrative, care se afla deocamdata în stare de flux si nu corespund cu nici un fel de granite nationale. În 1973 aceste regiuni se chemau „regate” („kingdoms”). În 1974 a fost republicat acelasi raport, dar cuvântul „regate” a fost omis. Ceea ce îl alarmeazapa Gary Kah în raportul acestui club despre activitatea guvernului international este fundamentul lui satanic-ocult, adica faptul ca se bazeaza pe religia „New Age – Noua Era”. La pagina 42 a cartii sale, Gary Kah reda harta lumii cu cele 10 regiuni formulate de Clubul de la Roma, unde se vede clar ca regiunea numarul cinci ocupa întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice cu toate tarile socialiste satelite înglobate în ea; adica România nu este o tara ci o parte din regiunea 5, Rusia. Asa arata harta lumii la ora aceea. Granitele regiunilor sunt în stare de flux, dupa cunoscutul model sovietic, care muta granitele republicilor unionale astfel încât sa fie întotdeauna varsare de sânge si suferinta între armeni si musulmani, între români si ucrainieni, si asa mai departe. Aceste continui deplasari ale granitelor naturale îndeplinesc un dublu scop: pe de o parte îmbogatesc bancherii internationali care fabrica si vând armamentul, reducând populatia globului, care este, zic ei, prea numeroasa pe de alta parte conving oamenii ca nationalismul si patriotismul sunt cauza tuturor relelor si numai renuntarea la suveranitatea nationala va aduce pacea în lume, sub un guvern mondial, într-o noua ordine mondiala. „Trebuie sa dezvoltam o „constiinta globala” care va obliga fiecare individ sa-si accepte rolul de membru în comunitatea globala… Fiecare individ trebuie sa-si dea seama ca unitatea de baza a cooperarii umane si a supravietuirii s-a mutat de la nivel national la nivel global”, scrie comitetul executiv al Clubului de la Roma în cartea sa „Mankind at the Turning Point – Omenirea la Rascruce”, p. 147. În încheierea acestei carti, la pagina 206, se întrevede adevarul despre clubul de la Roma si toate organizatiile surori: „scopul este schimbarea fundamentala… în distribuirea averii si venitului” („fundamental changes… in the distribution of wealth and income”). Caci distribuirea averii si-a venitului nu va mai fi pe baza liberului schimb, unde producatorul îsi vinde munca si produsele la pretul pietii si este platit dupa cât valoreaza oferta lui pe piata libera. În Noua Ordine Mondiala omul va fi sclav total si perpetuu al guvernului francmasonic mondial. Românii care vad cum fostii activisti comunisti fac pe nationalistii se dezgusta de nationalism si se arunca în bratele guvernului mondial ca vitele duse la taiere – nestiind ca acesti fosti activisti comunisti sunt finantati ca sa faca pe nationalistii tocmai pentru ca trecutul lor comunist sa arunce o pata asupra simtirii nationaliste si a patriotismului în general. Prinţul Alexei al Rusiei(1904-1918), fiul ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea, a rămas celebru în istorie pentru că a suferit de hemofilie, o boală genetică foarte rară. De unde a căpătat acest copil această boală? De la străbunica sa, celebra regina Victoria a Marii Britanii(1819-1901). Prinţul Alexei fu copilul ţarului Nicolae al II-lea şi al împărătesei Alexandra Romanov
(1872-1918), la rândul ei fiica prinţesei Alice al Marii Britanii(1843-1878), copilul reginei Victoria.
Un alt fiu al reginei Victoria, prinţul Leopold, duce de Albany (1853-1884), a suferit, de asemenea, de hemofilie. Tot misterul e dat de faptul că niciunul din înaintaşii reginei Victoria n-a suferit de vreo formă de hemofilie. Părinţii reginei au fost prinţul Edward, duce de Kent (1767-1820) şi Victoria de Saxe-Coburg Saalfeld (1786-1861). Niciunul din ei n-au fost hemofilici; în plus, Victoria de Saxe-Coburg-Saalfeld a mai avut alţi doi copii, dintr-o altă căsătorie, ambii copii (dar şi urmaşii lor), neavând probleme de hemofilie.
Cum regina Victoria n-a moştenit boala de la niciunul din părinţi, misterul se poate rezolva, dacă am presupune că regina Victoria n-a fost fiica prinţului Edward (la rândul său, fiul regelui
George al III-lea al Marii Britanii), ci al unui alt tată… Un cercetător pe nume Greg Hallett, citând anumite surse secrete, crede că regina Victoria n-a fost fiica prinţului Edward, ci al celebrului bancher evreu Nathan Mayer Rothschild (1777-1836), al cărui tată, bogatul comerciant Mayer Amschel Bauer (1743-1812), s-ar fi aflat în spatele creării maleficei organizaţii francmasonice Illuminati. Mayer a conceput în 1773 un plan secret
Dar, dacă tatăl ilegitim al reginei Victoria a Marii Britanii a fost Nathan Mayer Rothschild, ar exista vreo dovadă că familia evreiască Rothschild a suferit vreodată de hemofilie? Nu am dovezi clare, dar, o scurtă căutare pe Internet, mi-a oferit câteva indicii. De exemplu,unul din descendenţii actuali ai familiei Rothschild, Chantal Rothschild, este un cercetător din Franţa care suferă de hemofilie. De asemenea, familia Rothschild sponsorizează o asociaţie din SUA privind hemofilia. În plus, coincidenţă sau nu, evreii europenişi cei din Iraq sunt cel mai des afectaţi de această boală genetică.
Mai există şi alte elemente care fac să ne pună pe gânduri puţin… De exemplu, până în secolul al XIX-lea evreii n-au fost niciodată bine văzuţi în înalta societate britanică, fiind într-un fel “banaţi”. Nathan Rothschild (1840-1915), nepotul lui Nathan Mayer Rothschild a fost primul evreu britanic care a fost făcut Lord, având astfel acces la Camera Lorzilor, iar tatăl său, Lionel Rothschild, a fost primul parlamentar evreu în Parlamentul Marii Britanii. Fără influenţa reginei Victoria, toate aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat niciodată. În plus, unele din fiicele lui Nathan Mayer Rothschild, Hannah Mayer (1815–1864) s-a căsătorit în 1839 cu Henry Fitz Roy
(1807-1859), descendentul regelui englez Charles alII-lea (1630-1685).
Dacă regina Victoria a fost şi ea un membru al familiei Illuminati Rothschild, atunci consecinţele ar fi incredibile pentru întreaga istorie până în prezent. Descendenţii reginei Victoria formează toate casele regale din Europa, inclusiv cele din România. Aşadar, marile case regale ale Europei sunt răspândite cu “virusul Rothschild”?https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/1010496_491126284307380_839370444_n.png Cât priveşte casa regală a României, reprezentată la momentul actual prin regele Mihai, şi acesta ar fi un urmaş “demn” al ticălosului de Nathan Mayer Rothschild. Bunica regelui Mihai a fost regina Maria (1875-1938), care era fiica ducelui Alfred (1844-1900), acesta din urmă fiind fiul reginei Victoria. Mai jos puteţi vedea un mic arbore genealogic explicatoriu:
Nathan Mayer Rothschild (1777-1836) – Victoria de Saxe-Coburg Saalfeld (1786-1861)
│
Regina Victoria a Marii Britanii (1819 – 1901)
│
Ducele Alfred de Saxa-Coburg ( 1844-1900)
│
Regina Maria a Romaniei ( 1875-1938) – Regele Ferdinand al Romaniei ( 1865- 1927)
│
Regele Carol al II-lea al Romaniei (1893-1953)
│
Regele Mihai I al Romaniei ( 1921)
Aşadar, regele nostru e un urmaş al creatorului real al organizaţiei malefice Illuminatii.
REGELE MIHAI PREZENT LA O RECEPŢIE GĂZDUITĂ DE REGINA MARII BRITANII ELIZABETH A II-A ACU PRILEJUL JUBILEULUI EI DE DIAMANT
Potrivit noblesseetroyautes.com, regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii a invitat reprezentanţii monarhiilor la o recepţie organizată la castelul Windsor, pentru a marca jubileul său de diamant.
Toate casele regale au fost reprezentate la eveniment, cu excepţia celor din Spania, Bhutan, Cambodgia şi de sultanatul Omanului.
Alături de regina Elizabeth a II-a, la eveniment, au participat ducele de Edinburgh, ducele şi ducesa de Cambridge, prinţul Harry, ducele de York, prinţesele Beatrice şi Eugenie, contele şi contesa de Wessex.
Această recepţie a permis membrilor familiilor regale să se întâlnească într-o ambianţă care părea foarte relaxată. Ei au schimbat îmbrăţişări, au purtat discuţii informale şi au făcut fotografii oficiale, mai scrienoblesseetroyautes.com.
Prânzul oficial a durat o oră şi jumătate şi a fost precedat de o sesiune foto oficială la care au luat parte regina Elizabeth a II-a şi monarhii celor 26 de ţări prezente la eveniment, se spune pe site-ul familiei regale a României.
Într-o fotografie de grup realizată cu acest prilej, regele Mihai I al României este aşezat chiar în dreapta reginei Elizabeth a II-a, în timp ce în stânga monarhului britanic se află regele Simeon al Bulgariei, se arată pe noblesseetroyautes.com.
Alături de aceştia, tot în primul rând, în fotografie apar împăratul Japoniei, regina Olandei, regina Danemarcei, regele Constantin al Greciei, sultanul din Brunei, regele Suediei, regele Elveţiei, prinţul Hans Adam de Liechtenstein.
Pe rândul al doilea, în spatele reginei Elizabeth a II-a apar: prinţul Albert de Monaco, marele Duce de Luxembourg, regele din Lesotho, regele Albert al II-lea, regele Norvegiei, emirul din Qatar, regele Iordaniei, regele din Bahrein şi regele din Malaysia.
Pe ultimul rând apar prinţul Nasser Mohamed Al-Jaber din Kuweit, primul moştenitor din Abu Dhabi, prinţul Alexandru al Serbiei, regele din Tonga, prinţul moştenitor al Thailandei, prinţesa Lalla Meriem din Maroc şi prinţul Mohammed bin Nawaf bin Abdulaziz Al Saud al Arabiei Saudite.
La această recepţie, regina Elizabeth a II-a a purtat un costum din mătase albă, în timp ce principesa Margareta a purtat un costum de culoare roşie.Familia Regală a României este înrudită cu toate Casele Regale Europene: Familia Regală britanică, Familia Regală spaniolă, Familiile Regale belgiană, daneză, norvegiană, olandeză, cu Marii Duci de Luxemburg, cu Principii de Monaco, dar și cu Familiile Regale din Portugalia, Grecia, Serbia și Bulgaria sau cu dinastiile Romanov, Hohenzollern, Habsburg. RAPORT CU PRIVIRE LA ATACAREA MILITARA SI TERORISTA A ROMANIEI IN DECEMBRIE 1989 DE CATRE ONU, NATO, GRU SOVIETIC, SOROS-FMI http://raportatacarearomanieideonu.wordpress.com/2011/06/08/raport-cu-privire-la-atacarea-militara-si-terorista-a-romaniei-in-decembrie-1989-de-catre-onu-nato-gru-sovietic-soros-fmi/ “Adevărata ameninţare la adresa oricărei republici este guvernul invizibil, care, ca o caracatiţă gigantică, îşi întinde tentaculele scârboase peste oraşele şi naţiunile noastre. La vârf se află un grup mic de case bancare, la care se face referire, în genere, prin expresia ‘bancherii internaţionali’. Această mică gaşcă ne conduce guvernele către propriile ei ţeluri egoiste. Operează din spatele unui paravan auto-creat şi ne confiscă funcţiile publice, organele legislative, şcolile, tribunalele, ziarele şi orice agenţie creată vreodată cu scopul de a proteja publicul.”
John Francis “Jonef ” Hylan
(1868-1936)
The House of Rothschild – Money’s Prophets este un film eclectic, creaţia unui anonim care a reunit secvenţe aparţinând unor filme diferite, fapt uşor de constatat datorită prezenţei mai multor comentatori şi, mai ales, a unei viziuni departe de a fi unitară ca scenariu, în încercarea de a relata, “istoric”, ascensiunea celei mai periculoase dintre toate familiile parazite care au asuprit vreodată acest Pământ.
Titlul este preluat de la lucrarea cu acelaşi nume a lui Niall Ferguson, publicată în noiembrie 1999, care este, de fapt, o epopee servilă şi entuziastă, dedicată “succesului” nemaipomenit al acestor monştri, ce nu au nimic uman în ei, care ne sunt prezentaţi drept etalon al manifestării, cu discreţie, a unei puteri incomensurabile.
Am fost obligat să apelez la aceste secvenţe, fiindcă am pomenit adeseori influenţa nefastă a familiei asupra ultimelor două secole ale istoriei terestre şi am considerat că este necesar să vă faceţi o idee privind sursele puterii şi gradul de extindere a acestei caracatiţe financiare şi mă îndoiesc că veţi avea chef să şi dansaţi pe valsurile care constituie coloana sonoră.
Înainte de toate, aş vrea să răstorn ideea, promovată insistent, a unei familii care şi-a câştigat rolul pe scena lumii numai datorită scamatoriilor şi speculaţiilor iniţiale ale lui Nathan Rothschild, prin care a obţinut controlul Băncii Angliei, aşa cum veţi vedea şi din film, deşi este lăsată oarecum în suspensie enigma aflării în posesia unui textilist evreu obscur din Manchester a unei cambii substanţiale ca valoare, pe numele unui prinţ regent al Imperiului Britanic.
Până în ultimele decenii ale secolului trecut, fiecare comunitate evreiască, din orice ţară, se autoizola spaţial, religios, moral şi social, vârfurile financiare şi religioase întreţinând o corespondenţă acerbă cu cele similare, din alte ţări, într-un flux informaţional supra statal.
Chiar mai mult de atât: la 1611 încă se vorbea despre Principii în Exil, conducătorii de drept ai tuturor comunităţilor ebraice împrăştiate în lumea întreagă, numiţi şi exilarhi, care aveau dreptul de a judeca şi de a emite legi, putând fi itineranţi sau stabili, într-o anumită zonă geografică.
Dacă mai există şi astăzi ?
Congresele mondiale evreieşti se pare că le-ar confirma existenţa, iar Enciclopedia Iudaică subliniază: “Destul de curios, exilarhii sunt încă menţionaţi în oficierea Sabatului după ritualul Ashkenazim…”, ceea ce implică faptul că Sanhedrinul (consiliul superior evreu compus din 71 de membri, numiţi de principe şi nu aleşi de popor) încă mai există şi continuă să stăpânească cu o autoritate indiscutabilă.
De altfel, există şi informaţii mai concrete: Sanhedrinul, desfiinţat formal în 70 e.n., apare ca din neant în Franţa, la 1807, fiind convocat de Napoleon, care se vede obligat să trateze cu evreii domolirea haosului generat de mizerabila “revoluţie” de la 1789, ceea ce indică, mai mult decât clar, cine anume se aflase, de fapt, în spatele ei.
Sunt mai mult decât convins că rabinii şefi execută ordinele directe ale Sanhedrinului, în ţările în care acesta nu are o prezenţă efectivă, fiindcă, analizând cu atenţie evoluţia din ultimele secole a comunităţii evreieşti internaţionale, sub oblăduirea sionismului finanţat de familia Rothschild, este evident că nimic nu a fost haotic şi că au fost puse în aplicare planuri foarte concrete, care au condus, într-un final, la reînfiinţarea statului Israel, aşa cum demonstram în alte două postări anterioare (Povestea sionismului şi Pace, propagandă şi tărâmul făgăduinţei) şi poate că nu vor conduce şi la instaurarea statului fascist mondial.
Luând în considerare toate aceste aspecte, acel misterios şi foarte eficient “sistem informaţional”, pus cu generozitate la dispoziţia reginei Victoria, trebuie să fi aparţinut nu familiei, ci comunităţii evreieşti internaţionale şi, în lumina acestui fapt, consider că membrii familiei Rothschild, tocmai fiindcă numele le sunt cunoscute şi fiindcă multe dintre afacerile lor pot fi identificate, nu reprezintă conducerea supremă a evreimii mondiale, ci m-aş putea hazarda să presupun că sunt numai trezorierii ei, iar identitatea “păpuşarului suprem”, menţionat insistent de David Icke, va continua să rămână o enigmă.
Poate că este acel misterios rege iudaic, din seminţia lui David, pe care Protocoalele îl văd la conducerea statului masonic mondial.
Ca o ultimă clarificare: Mossad-ul, despre care mulţi ofiţeri de informaţii susţin că ar fi, de fapt, serviciul secret al familiei Rothschild şi nu al statului Israel, deşi nu a avut, nici măcar în epoca sa de vârf, din perioada războiului rece, mai mult de câteva mii de ofiţeri de caz, a fost întotdeauna mult mai eficient decât KGB-ul, de pildă, care avea peste 200.000 de ofiţeri operativi, răspândiţi în întreaga lume, iar explicaţia este foarte simplă – toţi evreii din lume se pare că sunt obligaţi să acorde sprijin, necondiţionat, agenţilor Mossad, logistic vorbind (cazare, conturi bancare, maşini de închiriat ş.a.m.d.), ceea ce simplifică la maxim aparatul acestui serviciu de informaţii şi, simultan, confirmă, o dată în plus, dacă mai era nevoie, existenţa unei conduceri centralizate.
În timp ce slugărnicia lui Heinrich Heine poate fi scuzată, din moment ce trăia din stipendiile familiei Rothschild, unul dintre comentatori pare să fie destul de retardat, când face afirmaţii stupide de genul “garantarea păcii”, “absenţa opoziţiei la monopolul statal de a bate monedă”, “reticenţa familiei de a-şi vedea rivalii eşuând” sau, pur şi simplu, aruncă la coşul de gunoi toate faptele care ştirbesc faţada de respectabilitate a acestor demoni, încadrându-le dispreţuitor în rândul “teoriilor conspiraţiei”.
Uitându-şi rapid propriile vorbe, recunoaşte senin, câteva minute mai târziu, tocmai ceea ce negase şi anume subordonarea marilor lideri politici sau a familiilor bancare internaţionale, gen Cecil Rhodes sau Harriman sau Vanderbilt sau Carnegie “şi mulţi alţii” – conform propriei exprimări – prezentând totul ca pe o mare realizare a geniului financiar al familiei Rothschild.
Eu unul m-am cam săturat de această anatemă stupidă, a “teoriei conspiraţiilor”.
Se mai îndoieşte cineva că toate deciziile acestor şacali nu sunt luate, în nici un caz, în beneficiul nostru şi, mai presus de toate, că toate aceste decizii sunt luate în secret ?
Nu este nevoie să fii nici prea inteligent şi nici foarte informat, ca să ajungi la asemenea concluzii.
Este suficient să urmăreşti pe hartă zonele în care au firme şi alte interese financiare şi vei vedea, cu mare claritate, explicaţia tuturor războaielor interminabile care răvăşesc, de secole, exact aceleaşi zone.
Dacă la sfârşitul secolului XIX deţineau jumătate din averea lumii sau, hai să fim modeşti, numai o treime, ce anume i-ar fi putut face să-şi piardă supremaţia ?
Două războaie mondiale şi sute de războaie regionale pe care le-au orchestrat şi finanţat şi de pe urma cărora numai Dumnezeu poate şti câte averi au strâns ?
S-a declarat, oficial, că numai în urma primului război din Golf profitul net al bancherilor mondiali a fost de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce datoria SUA, faţă de aceeaşi bancheri, a crescut cu 200 de miliarde.
Când capitalismul a devenit afacerea lor de familie, în care sunt împinşi spre bursă numai fraierii, buni de jumulit şi jefuit prin scamatorii şi speculaţii financiare, de genul “crizelor economice” regizate de “băncile naţionale” private, care le aparţin – cele de la 1815 sau 1825, regizate direct de Nathan Rothschild sau cele din 1929 şi 2008, regizate de cozile de topor ascunse în firma J.P. Morgan – este normal că a fi naţionalist devine echivalent cu terorist, fiindcă absenţa naţionalismului şi a identităţii naţionale înseamnă “piaţă liberă” sau, mai concret spus, acel regim internaţionalist care le permite să te calce economic în picioare, ignorând graniţele care te-au protejat vreodată împotriva poftei lor libidinoase.
Singurul motiv, pentru care familia Rothschild a garantat vreodată pacea, într-o ţară, a fost că deja obţinuse sistemul politic dorit, prin războaiele sau “revoluţiile” finanţate anterior, sistem populat cu propriile lor mascote politice masonice.
Analizând cu puţină atenţie, este uşor de identificat mecanismul similar – prin care au fost mai întâi creaţi şi apoi folosiţi indivizi ca Napoleon, Stalin şi Hitler, pentru a da foc Europei sau întregii lumi – cu ajutorul căruia membrii familiei Rothschild s-au folosit de evreii care i-au acceptat drept conducători şi au intrat singuri în abatorul organizat, “de dragul lor”, în al doilea război mondial, pentru a le fi purificată rasa de exemplarele nu prea reuşite, ce nu aveau dreptul să ajungă în Palestina (conform opiniei, revelate în film, a lui Victor de Rothschild), urmând desigur ca Rothschilzii, la fel ca orice alt asasin care se respectă, să arunce vina pe oricine altcineva, în baza nici măcar a unor dovezi fabricate, ci numai a unei propagande demente, întinsă în mass media pe zeci de ani, continuând, în cel mai pur spirit mercantil, fiindcă nu sunt capabili de altceva, să încaseze despăgubiri şi dividende tocmai de la aceste victime, fabricate şi certificate prin legislaţii promovate de slugile lor politice.
Dacă Alfred Milner a fost figura cheie a războiului anglo-bur de la 1899-1902 şi, simultan, era subordonatul lui Lionel Walter Rothschild, oare ale cui ordine le respectase când a regizat şi prezidat masacrul din Africa de Sud ?
Dacă Rothschilzii nu urmăresc decât înfiinţarea de “bănci naţionale” private, pe cine ar fi afectat mai mult politica lui Lincoln de independenţă financiară, prin baterea propriei monede ?
Dacă nu avem probleme în a recunoaşte că Rothschilzii au finanţat toate războaiele şi “revoluţiile” posibile, din toată lumea, care s-au soldat cu moartea a sute de milioane de oameni, de ce avem atâtea probleme în a recunoaşte că au decis asasinarea unui preşedinte american – sau doi sau trei – şi ne grăbim să aruncăm anatema “teoriei conspiraţiilor” ?
Oare aceşti sociopaţi, care nu au limite criminale numerice, se căciulesc plini de respect în faţa unui lider politic de paie, când ei înşişi deţin, de cel puţin două sute de ani, puterea de a numi guverne sau regi sau chiar de a crea dinastii regale, plecând de la obscure familii germanice gen Saxe-Coburg-Gotha, revopsită Windsor ?
Oare este o simplă întâmplare faptul că în ducatul condus de familia Saxe-Coburg s-a înfiinţat, la 1776, ordinul masonic Illuminati ?
Desigur că toate aceste întrebări sunt retorice, aşa că nu vă grăbiţi să vă informaţi, pentru a-mi putea oferi un răspuns bine documentat.
Am putea, de exemplu, să-l acceptăm pe cel formulat de James Madison, care afirma:
“Istoria demonstrează că mânuitorii de bani au folosit orice formă de abuz, intrigă, înşelătorie şi orice metode violente posibile pentru a-şi menţine controlul asupra guvernelor, controlând banii şi emiterea acestora.”
şi trebuie să acordăm un oarecare credit acestor vorbe, dacă ţinem cont că le-a rostit un stăpân de sclavi, care a devenit al patrulea preşedinte al SUA şi care, de pe poziţia sa de iniţiat, trebuie să fi cunoscut destul de intim subiectul în cauză.
Documentarul mai are şi alte puncte slabe, atunci când ne-o prezintă, de pildă, pe regina Victoria plină de verticalitate, refuzând acordarea titlului de lord pentru Lionel de Rothschild, când nu încasase, încă, renta lunară acordată de acesta sau atunci când încearcă să ne convingă că Rothschilzii nu aveau nimic de-a face cu neagra figură a sionismului, Theodor Herzl.
Familia Rothschild ignora şi dispreţuia un psihopat ca Herzl, din simplul motiv că, niciodată, stăpânii nu dau socoteală în faţa slugii puse să le facă treburile murdare.
Dacă CIA a fost şi este o organizaţie de inspiraţie nazistă ?
Prescott Bush ştim că a fost pronazist, finanţându-l pe faţă pe Hitler – împreună cu William Averell Harriman, unul dintre reprezentanţii de frunte ai familiei subordonate, menţionată anterior – iar fiul lui, George H.W. Bush, a ajuns directorul CIA.
Crede cineva că simpatiile politice nu încolţesc în mediul familial ?
În privinţa minciunii respectului manifestat pentru dreptul statelor de a bate monedă, sper că nu vă scăpa şi poziţia lui Edmund de Rothschild, de “proprietar şi operator” al Royal Mint Refinery, fiindcă nu despre o rafinărie şi nici despre mentă nu este vorba aici, ci de monetăria britanică, care se află în proprietatea lor încă de la 1852 şi puteţi vedea şi imaginile pe care le-am postat, pentru a vă edifica ce fel de afaceri se derulau acolo.
Partenerul de nebunii al lui Nathan Rothschild, Alexander Baring, care conform lui Byron ar fi rivalizat cu Rothschilzii ca avere şi influenţă, a fost doar unul dintre directorii Barings Bank (1762-1995), care vă reamintesc că se face vinovată de acelaşi gen de escrocherii ca toate celelalte bănci din sistemul mondial, făcând dispărută suma de 827 milioane lire sterline, prin filiala din Singapore şi intrând în colaps în 1995, an în care a fost “achiziţionată”, în întregime, pentru fantastica sumă de 1 liră sterlină, de către o bancă actuală, care vă este foarte cunoscută şi care – coincidenţă sau nu – a păstrat doar trei litere din numele iniţial: ING.
Mai aproape de noi, în 2004, scriitorul canadian Henry Makow avansa ideea că actuala invazie a SUA din Irak este, de fapt, “promovarea programului Rothschild către o dictatură mondială”, explicând mai pe larg, într-un articol ulterior:
“Intelectualii neo-conservatori sunt agenţi ai cartelului bancar Illuminati Rothschild. Ţelul său este de a integra Orientul Mijlociu în ‘noua ordine mondială’, pe seama contribuabililor şi soldaţilor americani. Aceasta este adevărata natură a ‘imperialismului’. Printre agenţii lui Rothschild, care mânuiesc sforile paiaţei Bush, se numără Richard Perle, Paul Wolfowitz, Douglas Feith, William Kristol, Elliot Abrams şi Charles Krauthammer […]”
Scriitorul britanic Nicholas Hagger, în cartea sa, “The Syndicate: The Story of the Coming World Government (2004)”, susţinea că: “[…] un grup de agenţi Rothschild, pro-Israel, cu baza în SUA – reprezentat de un grup de presiune, Proiectul pentru un Nou Secol American (PNAC) – a sprijinit invazia, pentru a acorda un răgaz statului Israel, în timp ce un grup de agenţi britanici Rothschild au jucat, de asemenea, un rol în înlăturarea lui Saddam Hussein şi securizarea aprovizionării cu petrol, prin ameliorarea poziţiei statului Israel.”
Dincolo de tabloul îngrozitor – care se prefigurează când studiezi, în detaliu, vieţile şi carierele acestor psihopaţi – ce conduce la concluzia, inevitabilă, că nici un eveniment major al istoriei cunoscute nu s-a putut desfăşura fără “binecuvântarea” lor, faptul că au continuat să se menţină în umbră, preferând clandestinitatea luminilor rampei, îmi alimentează optimismul şi mă face să cred, cu tărie, că atotputernicia lor este una de formă, un simplu uriaş cu picioare de lut, care dă semne că se prăbuşeşte tocmai în aceste zile, în care par să fi pierdut controlul asupra unui mecanism al jafului economic, imaginat, cu migală, vreme de peste două secole.
“Arareori au fost văzuţi Rothschilzii implicându-se deschis în dezbateri publice pe probleme importante. Nici nu au căutat vreodată să ocupe funcţii guvernamentale. Chiar şi atunci când, în ultimii ani, unii dintre ei au intrat în parlament, nu au ieşit deloc în faţă, nici la Londra, nici la Paris şi nici la Berlin. Toate acestea în timp ce contribuiau, din plin, la modelarea evenimentelor importante ale zilei: acordând sau refuzând fonduri, finanţând oameni de stat, cu experienţă în serviciul diplomatic, influenţând numirile în marile posturi oficiale şi printr-un contact direct, aproape zilnic, cu toţi marii factori de decizie.”Oculta Mondiala numeste presedintii, nu votul democratic:Racolat din timpul facultatii, sprijinit sa urce pe “tronul” URSS in 1985, Mihail Gorbaciov (evreu de origine si membru al Masoneriei) a fost insarcinat cu doua misiuni esentiale: stoparea conflictului din Afganistan si indepartarea “caposului” Nicolae Ceausescu.
Omul din culise, parintele si initiatorul reformelor din Sud-Estul Europei, era insa Iuri Vladimirovici Andropov, evreul coordonator al inabusirii contra-revolutiei din 1956, ca ambasador la Budapesta, seful KGB in perioada 1967-1982 si mentorul lui “Gorby”.
In 1995, este activat “pionul 2″ al marii schimbari, Edvard Ambrosevici Åževarnadze, care va conduce destinele Georgiei din functia de presedinte pina in 2003, cind este pusa in scena “revolutia tradafirilor” de la Tibilisi, in functia de presedinte fiind ales, cu o majoritate covirsitoare, Mihail Saakasvili (numele real Isaakasvili) – absolvent al Columbia Law School, cu un Doctorat in Drept la George Washington University Law School, USA.
La exact un an diferenta, in noiembrie 2004, in Ukraina este declansata “Revolutia Portocalie”, incheiata cu succesul rasunator al candidatului Opozitiei, Viktor Iuscenko. Tot in 2004, Alianta Dreptate si Adevar, condusa de Traian Basescu, omogenizata sub aceeasi culoare portocalie, rastoarna pe neasteptate rezultatul alegerilor prezidentiale, dupa ce alegerile parlamentare au fost adjudecate de fosta putere de la Bucuresti, in functia de premier fiind numit liberalul Calin Popescu Tariceanu.
Aceste revolutii petrecute sub “semnul rozelor” au fost orchestrate cu sprijinul mai multor personaje si agentii, toate parte a Marelui Sistem. Sponsorii oficiali ai revolutiei de la Tibilisi au fost Boris Berezovski si americanul George Soros in timp ce activistii acestor miscari au fost pregatiti in tactici de rezistenta non-violenta si tehnici de negociere de catre profesioniosti finantati de guverne prin diferite agentii non-guvernamentale si fonduri de investitii private, ca de exemplu Departamentul de Stat American si U.S.A.I.D.
Rusia este sabotata din interior de propria oligarhie economica
O data cu noul val democratic din Europa de Sud-Est si cu Programul ruresc Perestroika, tarul Gorbaciov a crescut la pieptul sau, ca si omologul Ion Iliescu, marea oligarhie economica, dezvoltata in jurul resurselor strategice. Prin stimularea “antenelor interne”, Gorbaciov si-a indeplinit pina la capat misiunea fata de “arhitectii Universului”, iar la scurt timp, in iulie 1991, este inlocuit de un alt evreu: Boris Eltin. Alcoolic incurabil, Eltin a lasat in urma sa coruptie generalizata, razboaiele din Cecenia, iar pe fundalul haosului creat, industria energetica, trusturile mass-media si marile rezerve strategice au intrat in posesia evreilor rusi Boris Abramovici Berezovski, Evgheni Primakov, Mihail Borisovici Hodorkovski, Roman Arkadievici Abramovici. Sub obladuirea Serviciilor Speciale, Oculta Mondiala, prin tentaculele oligarhilor rusi, a pus astfel mina pe petrolul si gazul rusesc, sumele imense obtinute fiind dirijate catre virful piramidei. Compania ruseasca, gigantul “Gazprom”, a fost condusa de Evgheni Primakov, in timp ce rezervele de petrol rus au intrat in administrarea lui Mihail Hodorkovski si Roman Abramovici.
Cu toate acestea, “jucaria” s-a defectat in decembrie 1999, o data cu venirea la Kremlin a lui Vladimir Putin (reales in 2004), singurul tar rus “pur singe” de dupa 1917. Astfel, pe 25 octombrie 2003, Hodorkovski este arestat pe Aeroportul Novosibirsk si acuzat de frauda, iar pe 31 mai 2005 este condamnat la 10 ani de inchisoare. In prezent, chiar daca se afla inchis, Hodorkovski are o avere estimata de revista “Forbes” la aproximativ 500 de milioane de dolari. Cei doi “baroni”, Roman Abramovici si Boris Berezovski, s-au refugiat in Marea Britanie, la Londra, sub protectia familiei Rothschild – dinastie financiar-bancara de evrei de origine germana, inobilata de casa regala britanica si si de cea austriaca. Åži cum protectia costa peste tot, Roman Abramovici a devenit celebru pentru investitiile enorme facute in clubul de fotbal Chelsea, afaceri ce-au ajuns sa fie predate la facultatile de economie la cursul dedicat operatiunilor de “spalare de bani”. Evgheni Primakov, fost sef al spionajului extern al Rusiei (SVR), a fost acuzat in februarie 2006, de fostul subsecretar american al Apararii, generalul John Shaw, ca ar fi scos din Irak, in perioada 2002-2003, armele de distrugere in massa detinute de regimul Saddam, in cadrul Operatiunii “Iesirea de Urgenta”, pe care le-ar fi transportat, in secret, in Siria. In acest fel, Primakov a dat o mina de ajutor americanilor la “aruncarea funiei in casa spinzuratului”, sau a “acului in carul cu fin”, atragind atentia direct asupra Siriei.
Bogata tarisoara, Romania, este teleghidata la virf de “baietii destepti”
Cu mici diferente, Romania a avut o soarta si o “oligarhie” pe masura, similara Rusiei. Dupa ce in februarie 1990, Banca Romana de Comert Exterior (viitoarea Bancorex) a preluat ilegal de la Banca Nationala a Romaniei suma de 2.030 milioane dolari (deci peste 2 miliarde de dolari), bani apartinind Statului Roman din Rezerva de Stat a Romaniei, Fond ul Valutar Centralizat al Statului, Conturile Oficiului Economic Central Carpati precum si altele, in septembrie 1990 in functia de guvernator al Bancii Nationale este numit Mugur Constantin Isarescu. Apreciat public ca fiind omul care a scos mereu Romania din “crize” (desi, in 1999, in prag de incapacitate de plata), Isarescu a lucrat din 1971 in 1990 la Institutul de Economie Mondiala, ulterior fiind detasat la Ambasada Romaniei din Statele Unite, de unde s-a intors direct guvernator al B.N.R. Åži daca biografia de exceptie nu spune suficient – faptul ca Mugur Isarescu este singurul demnitar roman membru al Comitetului Executiv al Comisiei Trilaterale (Trilateral Commission), sau faptul ca nimeni nu l-a intrebat de ce Romania este singura tara din Europa care are bancnote pe suport de polimer si mai ales cit a cheltuit Statul Roman si in beneficiul cui s-au realizat aceste bancnote speciale, poate spune destule. Mai mult, in toamna anului 2000, din postura de fondator al PNL Aripa Traditionala, Dan Amedeo Lazarescu (fost Mare Maestru al Consiliului Suprem al Masoneriei), despre care premierul Tariceanu afirma, in stil european, “a fost sotul mamei mele, nu tatal meu vitreg”, sustinea candidatura lui Mugur Isarescu la alegerile generale.
Revenind la Tariceanu si la “gradele” sale de rudenie, pe care incearca sa le estompeze, nu se poate spune ca relatiile “vitrege” cu Loja de la Paris n-au contat in inchegarea afacerilor cu francezii de la PSA Peugeot Citroën SA., pe care-i reprezinta cu succes in Romania, ca a ssociate-partner inca din 1993. Chiar si prietenul sau, petrolistul Dinu Patriciu, intretine colaborari profitabile pe spatiul economic francez si rusesc, manevrat din spate de fosta retea celebra de spionaj condusa de Mihai Caraman, care a operat in Franta intre 1958 si 1969 ca agent acoperit al fostei Directii de Informatii Externe. Sursa: Ziarul Tricolorul. Cei cinci bancheri care au schimbat lumea
Mayer Rothschild
Rothschild nu este doar o familie, ci o dinastie. Mayer Rothschild s-a nascut in 1744 intr-un cartier locuit de evrei, undeva in Frankfurt. La inceput a fost un modest comerciant, dupa care, incet-incet, a devenit unul dintre cei mai mari bancheri din Europa la vremea aceea. Revista americana “Forbes” spune despre Mayer Rothschild ca este “fondatorul bancii internationale”.
Pentru a-si putea gestiona cat mai bine imperiul financiar, Mayer Rothschild si-a trimis patru din cei cinci fii in patru mari orase europene: Viena, Londra, Napoli si Paris.
Banca fondata de Rothschild a reusit sa se bucure de o mare influenta din cauza faptului ca a devenit sprijinul a numeroase guverne din intreaga lume.
J.P. Morgan
Banca de investitii J.P. Morgan, care poarta numele fondatorului sau, este o institutie deosebit de importanta pentru Wall Street. Aceasta isi are originea in Londra, unde omul de afaceri american George Peabody a creat o banca de investitii in 1838. 6 ani mai tarziu, s-a ascociat cu Junius Morgan, care a cumparat mai tarziu intregul pachet de actiuni.
Banca si-a capatat un renume din momentul in care a fost condusa de fiul acestuia, John Pierpont Morgan, care s-a stabilit la New York in 1871. Dupa ce si-a numit institutia dupa numele sau, Morgan a reusit sa o transforme in cea mai mare institutie financiara de investitii din Statele Unite, din cauza creditelor pe care le acorda pentru afacerile din zona industriei. Putini stiu ca foarte multe retele de cai ferate din America au fost facute cu bani luati de la J.P. Morgan.
Momentul de glorie al bancii s-a consumat in timpul unei crize. Mai exact, in anul 1907, cand panica ameninta sistemul financiar, John Pierpont Morgan a luat initiativa de a face injectii de capital masive in economie pentru a restaura increderea consumatorilor.
Paul Warburg
Bancherul german Paul Warburg este fondatorul ideii de banca centrala. In 1913, Rezerva Federala americana a fost infiintata la initiativa sa.
Amadeo Giannini
Pe vremea cand italianul Giannini facea primi pasi pe Wall Street, afacerile bancare apartineau doar elitei. Acest fiu de imigranti italieni va schimba radical lucrurile. Giannini a popularizat sistemul bancar, acordand imprumuturi oamenilor care nu apartineau paturii superioare a societatii americane.
In 1916, detinea deja cateva sucursale bancare, iar 12 ani mai tarziu a fuzionat cu Bank of America, iar noua institutie creata pastreaza acest nume pentru ca reflecta perfect obiectivul social al bancii.
Amadeo Giannini este singurul bancher care figureaza pe lista celor 100 de personalitati marcante a secolului XX, realizata de “Time”.
Charles Merrill
Charles Merrill a amplificat miscarea inceputa de Giannini. In 1914, a creat banca Merrill Lynch si a acordat credite americanului cu venituri medii, ceea ce a reprezentat un risc care a avut consecinte exterm de negative in crahul din anii ’30. Presa cumpărată de bancheri forfoteşte iar de reclame la credite. Dragi români, nu mai treceţi pe la bănci chiar de aţi mînca pită cu ceapă. Lăsaţi băncile să suporte efectul înşelării clienţilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive, şi pe cel al fraudelor săvîrşite de către bancheri! Le vor rămîne destui bani că şă-şi cumpere lumînări pentru parastasul acestor instituţii de furat cetăţeanul. Spuneţi „Nu împrumuturilor”, dragi români!
Îmi vine să-i plîng pe şefii de bănci şi pe ofiţerii de credit, care mai-mai să-i ducă acasă cu maşina pe clienţi, pentru a-i convinge să mai ia un împrumut sau să deschidă un cont la ei. Am un sfat pentru bănci: să-şi recupereze banii virtuali, mă rog, creditele restante „neperformante”, de la angajaţii lor, începînd cu directorii şi ofiţerii de credit, pînă la ultimul funcţionar. Ei le-au băgat pe gît clienţilor comisioane şi dobînzi crescătoare pentru suma împrumutată, care de la lună la lună s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori, de zece ori. Ei să plătească! Au cu vîrf şi îndesat. Dăunătoarele calcule isăreşti i-au vîndut pe românii cinstiţi cămătarilor mondiali.
Dobînzi înrobitoare, dobînzi frauduloase la dobînzi, comisioane de întîrziere, comisioane la comisioanele de întîrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria creată artificial reprezintă împrumutul. Restul s-a dovedit a fi hoţie instituţionalizată! Stephen Hawking îi linişteşte pe datornici cu apropiata vizită a extratereştrilor din decembrie, care îi caută pe bancherii lacomi şi corupţi, slujitori ai familiilor Rothschild, Rockefeller & Co. Încă din secolul trecut omenirea a visat să pună capăt criminalităţii financiare generate de bancheri. Iată, abia astăzi, poporul islandez a aruncat la gunoi guvernul corupt, a arestat toţi bancherii supuşi familiilor amintite mai sus şi au pus bazele unei noi Constituţii, care garantează dispariţia criminalităţii financiare. Naţiunea română ar obţine aceeaşi performanţă dacă plătitorii de comisioane uriaşe la bănci, plătitorii de taxe şi impozite, ar spune: „gata!” Refuzînd plata birurile extrem de mari unui sistem corupt, ar obţine mult mai mult decît prin manifestaţiile de stradă. Potrivit „Le Monde”, bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, implicaţi în prăbuşirea economică a Islandei (ţara cu cea mai veche democraţie – anul 930), au fost arestaţi şi ard de nerăbdare să-i văd în dungi pe bancherii şi pe recuperatorii din ţara noastră, care au abuzat milioane de români şi au făcut zeci de oameni să se sinucidă. Nicio ţară din lumea a treia n-a fost furată atît de gros, precum au furat cele peste 40 de bănci din ţara noastră.
Românii trebuie să-i facă să tremure de frică pe bancheri pentru criza creată din tastatură, care a zdruncinat România din temelii, la fel cum s-a întîmplat cu Barclays, la Londra şi Bankia la Madrid, care au falsificat dobînzile împrumuturilor dintre bănci şi au manipulat conturile pentru a intra la Bursă. Cînd vor refuza românii să plătească rechinilor financiari datoriile puse de stat pe spinarea lor? Cînd îi vom vedea pe bancherii şi pe directorii de bănci (sigur, şi guvernatorul), părăsind băncile în masă, ca şobolanii? Milioane de români au fost şi sînt fraudaţi. Bancherii au transformat Leul într-o pisică de maidan, căreia benere îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuţ, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” sistemului financiar românesc. Din pricina instituţionalizării cămătăriei şi a corupţiei din sistemul bancar avem o economie imaginară, avem datorii uriaşe, viitorul amanetat şi cele mai mici retribuţii din uniune: 200 şi 300 euro, comparativ cu europenii care au între 1500 şi 3000 euro lunar. Sărăcia erodează continuu societatea românească, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu au ajuns endemice. Din această pricină sistemul sanitar şi învăţămîntul sînt la pămînt, în timp ce aparatul administraţiei guvernamentale, al finanţelor, băncilor, ministerelor şi companiilor geme de trîntori, de hoţi şi reţele de tot felul.
Asta e partea ilegală şi hidoasă a neo-capitalismului feudal românesc: chiar dacă nu mai vrea cetăţeanul să se împrumute, statul se împrumută în numele lui de la F.M.I. Şi mă refer la datoriile făcute de statul român pentru bunăstarea Puterii, care doarme cu somn de intenţie, astfel ca străinii care au mituit-o, să secătuiască cu totul bogăţiile patriei. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu acestea, nucleele sindicatelor muncitoreşti, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de bănci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, bordeluri, clanuri, dincolo de care supravieţuieşte miraculos o populaţie săracă, îngropată în datorii. Mă întreb ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat. Probabil se va trece la privatizarea organele interne ale românilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte „card de sănătate”. De Maria Diana Popescu – Revista Art-Emis. 
Masonii din Comitetul celor 300
O lista cu numele masonilor care fac parte din Comitetul celor 300, subordonati Iluminati.
Acesta este un link care afiseaza numele si membrii Comitetului celor 300:
http://www.pseudoreality.org/committeeof300.html
In aceasta lista se regaseste si numele Regelui Mihai al Romaniei dar si al Papa Benedict.
Abdullah II, Rege al Iordaniei
Abramovich, Roman
Ackermann, Josef
Adeane, Edward
Agius, Marcus
Ahtisaari, Martti
Akerson, Daniel
Albert II, Rege al Belgiei
Alexander, Print Regal al Iugoslaviei
Amato, Giuliano
Anderson, Carl A.
Andreotti, Giulio
Andrew, Duke of York
Anne, Princess Royal
Anstee, Nick
Ash, Timothy Garton
Astor, William Waldorf
Aven, Pyotr
Balkenende, Jan Peter
Ballmer, Steve
Balls, Ed
Barroso, JosĂƒďż˝Ă‚ÂŠ Manuel
Beatrix, Regina Olandei
Belka, Marek
Bergsten, C. Fred
Berlusconi, Silvio
Bernake, Ben
Bernstein, Nils
Berwick, Donald
Bildt, Carl
Bischoff, Sir Winfried
Blair, Tony
Blankfein, Lloyd
Blavatnik, Leonard
Bloomberg, Michael
Bolkestein, Frits
Bolkiah, Hassanal
Bonello, Michael C
Bonino, Emma
Boren, David L.
Borwin, Duce de Mecklenburg
Bronfman, Charles
Bronfman, Edgar Jr.
Bruton, John
Brzezinski, Zbigniew
Budenberg, Robin
Buffet, Warren
Bush, George HW
Cameron, David
Camilla, Ducesa de Cornwall
Cardoso, Fernando Henrique
Carington, Peter
Carl XVI Gustaf, Rege al Suediei
Carlos, Duce de Parma
Carney, Mark
Carroll, Cynthia
Caruana, Jaime
Castell, Sir William
Chan, Anson
Chan, Margaret
Chan, Norman
Charles, Print de Wales
Chartres, Richard
Chiaie, Stefano Delle
Chipman, Dr John
Chodiev, Patokh
Christoph, Print de Schleswig-Holstein
Cicchitto, Fabrizio
Clark, Wesley
Clarke, Kenneth
Clegg, Nick
Clinton, Bill
Cohen, Abby Joseph
Cohen, Ronald
Cohn, Gary
Colonna di Paliano, Marcantonio, Duce de Paliano
Constantijn, Printul Olandei
Constantine II, Rege al Greciei
Cooksey, David
Cowen, Brian
Craven, Sir John
Crockett, Andrew
Dadush, Uri
D’Aloisio, Tony
Darling, Alistair
Davies, Sir Howard
Davignon, Ăƒďż˝ĂŻÂżÂ˝tienne
Davis, David
de Rothschild, Benjamin
de Rothschild, David RenĂƒďż˝Ă‚ÂŠ
de Rothschild, Evelyn
de Rothschild, Leopold
Deiss, Joseph
Deripaska, Oleg
Dobson, Michael
Draghi, Mario
Du Plessis, Jan
Dudley, William C.
Duisenberg, Wim
Edward, Duce de Kent
Edward, Earl of Wessex
Elizabeth II, Regina Marii Britanii
Elkann, John
Emanuele, Vittorio, Print de Napoli
Ernst August, Print de Hanovra
Feldstein, Martin
Festing, Matthew
Fillon, FranĂƒďż˝Ă‚Â§ois
Fischer, Heinz
Fischer, Joschka
Fischer, Stanley
FitzGerald, Niall
Franz, Duke of Bavaria
Fridman, Mikhail
Friso, Print de Orange-Nassau
Gates, Bill
Geidt, Christopher
Geithner, Timothy
Georg Friedrich, Print de Prussia
Gibson-Smith, Dr Chris
Gorbachev, Mikhail
Gore, Al
Gotlieb, Allan
Green, Stephen
Greenspan, Alan
Grosvenor, Gerald, al 6-lea Duce de Westminster
GurrĂƒďż˝Ă‚Âa, JosĂƒďż˝Ă‚ÂŠ Ăƒďż˝ĂŻÂżÂ˝ngel
Hague, William
Hampton, Sir Philip
Hans-Adam II, Print de Liechtenstein
Harald V, Rege al Norvegiei
Harper, Stephen
Heisbourg, FranĂƒďż˝Ă‚Â§ois
Henri, Mare Duce de Luxembourg
Hildebrand, Philipp
Hills, Carla Anderson
Holbrooke, Richard
Honohan, Patrick
Howard, Alan
Ibragimov, Alijan
Ingves, Stefan
Isaacson, Walter
Juan Carlos, Rege al Spaniei
Jacobs, Kenneth M.
Julius, DeAnne
Juncker, Jean-Claude
Kenen, Peter
Kerry, John
King, Mervyn
Kinnock, Glenys
Kissinger, Henry
Knight, Malcolm
Koon, William H. II
Krugman, Paul
Kufuor, John
Lajolo, Giovanni
Lake, Anthony
Lambert, Richard
Lamy, Pascal
Landau, Jean-Pierre
Laurence, Timothy
Leigh-Pemberton, James
Leka, Printul Regal al Albaniei
Leonard, Mark
Levene, Peter
Leviev, Lev
Levitt, Arthur
Levy, Michael
Lieberman, Joe
Livingston, Ian
Loong, Lee Hsien
Lorenz of Belgium, Arhiduce de Austria-Este
Louis Alphonse, Duce de Anjou
Louis-Dreyfus, GĂƒďż˝Ă‚ÂŠrard
Mabel, Printesa de Orange-Nassau
Mandelson, Peter
Manning, Sir David
Margherita, Arhiducesa de Austria-Este
Margrethe II, Regina Danemarcei
MartĂƒďż˝Ă‚Ânez, Guillermo Ortiz
Mashkevitch, Alexander
Massimo, Stefano, Print de Roccasecca dei Volsci
Massimo-Brancaccio, Fabrizio Print de Arsoli si Triggiano
McDonough, William Joseph
McLarty, Mack
Mersch, Yves
Michael, Print de Kent
Mihai, Rege al Romaniei
Miliband, David
Miliband, Ed
Mittal, Lakshmi
Moreno, Glen
Moritz, Prince and Landgrave of Hesse-Kassel
Murdoch, Rupert
NapolĂƒďż˝Ă‚ÂŠon, Charles
Nasser, Jacques
Niblett, Robin
Nichols, Vincent
NicolĂƒďż˝Ă‚ÂĄs, Adolfo
Noyer, Christian
Ofer, Sammy
Ogilvy, Alexandra, Lady Ogilvy
Ogilvy, David, 13th Earl of Airlie
Ollila, Jorma
Oppenheimer, Nicky
Osborne, George
Oudea, Frederic
Parker, Sir John
Patten, Chris
PĂƒďż˝Ă‚ÂŠbereau, Michel
Penny, Gareth
Peres, Shimon
Philip, Duce de Edinburgh
Pio, Dom Duarte, Duce de Braganza
PĂƒďż˝Ă‚Âśhl, Karl Otto
Powell, Colin
Prokhorov, Mikhail
Quaden, Guy
Rasmussen, Anders Fogh
Ratzinger, Joseph Alois (Papa Benedict XVI)
Reuben, David
Reuben, Simon
Rhodes, William R.
Rice, Susan
Richard, Duce de Gloucester
Rifkind, Sir Malcolm
Ritblat, Sir John
Roach, Stephen S.
Robinson, Mary
Rockefeller, David Jr.
Rockefeller, David Sr.
Rockefeller, Nicholas
RodrĂƒďż˝Ă‚Âguez, Javier EchevarrĂƒďż˝Ă‚Âa
Rogoff, Kenneth
Roth, Jean-Pierre
Rothschild, Jacob
Rubenstein, David
Rubin, Robert
Ruspoli, Francesco, 10th Prince of Cerveteri
Safra, Joseph
Safra, Moises
Sands, Peter
Sarkozy, Nicolas
Sassoon, Isaac
Sassoon, James
Sawers, Sir Robert John
Scardino, Marjorie
Schwab, Klaus
Schwarzenberg, Karel
Schwarzman, Stephen A.
Shapiro, Sidney
Sheinwald, Nigel
Sigismund, Grand Duke of Tuscany, Archduke of Austria
Simeon de Saxa-Coburg si Gotha (Rege al Bulgariei)
Snowe, Olympia
SofĂƒďż˝Ă‚Âa, Regina Spaniei
Soros, George
Specter, Arlen
Stern, Ernest
Stevenson, Dennis
Steyer, Tom
Stiglitz, Joseph
Strauss-Kahn, Dominique
Straw, Jack
Sutherland, Peter
Tanner, Mary
Tedeschi, Ettore Gotti
Thompson, Mark
Thomson, Dr. James
Tietmeyer, Hans
Trichet, Jean-Claude
Tucker, Paul
Van Rompuy, Herman
VĂƒďż˝Ă‚ÂŠlez, Ăƒďż˝ĂŻÂżÂ˝lvaro Uribe
Verplaetse, Alfons
Villiger, Kaspar
Vladimirovna, Maria, Grand Duchess of Russia
Volcker, Paul
von Habsburg, Otto
Waddaulah, Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin, Sultan of Brunei
Walker, Sir David
Wallenberg, Jacob
Walsh, John
Warburg, Max
Weber, Axel Alfred
Weill, Michael David
Wellink, Nout
Whitman, Marina von Neumann
Willem-Alexander, Prince of Orange
William, Print de Wales
Williams, Dr Rowan
Williams, Shirley
Wilson, David
Wolfensohn, James
Wolin, Neal S.
Woolf, Harry
Woolsey, R. James Jr.
Worcester, Sir Robert
Wu, Sarah
Zoellick, Robert. Prin „Comitetul celor 300” toate bancile au legatura cu Rothschild. Dr. John Coleman publica in cartea sa „Conspirators Hierarchy : Comitetul celor 300” alaturi de 290 de organizatii si 125 de banci, chiar 341 de nume de fosti si actuali membri ai comitetului, din care vom enumera doar cateva nume cu rezonanta :
– Bush, George
– Carrington, Lord
-Constanti, Casa de Orania
– Delano, familia ( Frederic Delano a fost membru in Consiliul Rezervelor Federale
– Du Pont
– Frederik IX, regele Danemarcei
– George, Lloyd
– Grey, Sir Edward
– Hohenzollern, Casa
– House, Colonnel Mandel
– Kissinger, Henry
– Morgan, J.P.
– Oppenheimer, Sir Harry
-Rainier, Print
-Rockefeller, David
– Rothschild, Baron Edmond de
– Schultz, George
– Warburg, S.G.
Originile comitetului vin din Aristrocratia Neagra (The Black Nobility), care erau in secolul al 13-lea lideri bancheri si membrii ai curtii regale Europene, Cavalerii Templieri. Ei erau in stare sa castige imense bogatii si putere prim camata si speculatii, infiintand structuri independente in toata lumea. Unii dintre marii jucatori, pana in ziua de azi, au legaturi de sange cu familii ca Warburg, Hapsburg (care descinde din Merovingian) si in special cu familiile regale britanice care sunt relationate cu German-Venetian Guelphs via Queen Victoria.
Aceste casatorii intre familii si dinastii regale cu legaturi intre conducatorii statelor si lumea afacerilor internationale controleaza lumea azi. Capul este insasi Regina Angliei. Acest comitet are legaturi cu The Order of the Garter, The Priory of Sion, The Knights of St. John of Jerusalem (Protestant), The Knights of Malta (Catolic) si The Order of the Bath… si multe altele. Toate acestea sunt asociatii masonice. Una dintre principalele dorinte ale comitetului este Unirea Statelor Europei prin Uniunea Europeana, o renastere a Imperiului Roman. Acesta va avea propria lui monarhie, cu oricare din Hapsburgii Catolici sau din monarhii britanici romanizati ca liber. Biserica Romano-Catolica si Papalitatea, prin miscarea ecumenica si Consiliul Mondial al Bisericilor, ar forma o singura spiritualitate religioasa mondiala. TELURILE Comitetului celor 300 sunt :
o O singura guvernare mondiala, cu bisericile unificate si sistemul monetar sub controlul lor
o Distrugerea identitatii tuturor natiunilor si a mandriei nationale
o Legalizarea drogurilor si a pornografiei
o Depopularizarea unor orase mari potrivit experientei mesagerului evadat din regimul lui Pol Pot in Cambogia
o Sfarsitul industrializarii si producerii de energie electrica produsa nuclear in ceea ce numesc ei „cresterea zero a societatii post-industriale”
o Reducerea populatiei lumii, prin moartea a 3 miliarde de oameni, numiti „mancatori fara valoare”
o Distrugerea unitatii familiei
o Controlul culturii tinerilor de astazi realizat prin proiecte elaborate in cadrul institutului Tavistock sau al institutului Standford.
o Raspandirea unor noi culturi religioase
o Sa cauzeze un colaps total al economiilor lumii si sa genereze un total haos politic
o Sa preia controlul sistemului educativ in America
o Penetrarea si subminarea tuturor guvernelor lumii
o Sa organizeze o lume deschisa dispozitivului terorist si negocierii cu teroristii oricand au loc activitatile acestora. Articol preluat. Pentru alte detalii aici http://www.pseudoreality.org/ ARTICOLE PRELUATE
searchnewsglobal.wordpress.com 