SUA se foloseşte de grupări teroriste pentru a destabiliza guvernele altor țări

terrorist-puppet-400x306

Dacă ați urmărit nesfârșitele schimburi de replici dintre Washington şi Moscova asupra războaielor de proximitate din Ucraina şi Siria, ştiți că puterea de la Kremlin are un mod unic de a descrie politica externă a Statelor Unite ale Americii.

Aceasta s-a putut observa mai ales atunci când Consiliul de Securitate al lui Vladimir Putin a elaborat un document cu titlul Despre strategia de securitate naţională a SUA. Am văzut aceasta și cu fiecare ocazie în care Rusia și-a intensificat susținerea militară a regimului Assad. La un moment dat, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a făcut următoarea declaraţie despre modul în care a caracterizat Washingtonul relaţia Moscovei cu Damascul: „La început am fost acuzaţi că furnizam arme aşa-zisului regim sângeros care persecuta activişti pentru democrație; acum este o nouă versiune – se spune că am afecta lupta împotriva terorismului. Aceasta este o prostie.”

Tot ce se poate, dar să nu uităm că Rusia nu a fost foarte deschisă să admită că interesul Moscovei în Siria este legat de terorism doar în măsura în care acesta serveşte drept unealtă occidentală pentru destabilizarea regimului Assad. Actuala conducere din Siria trebuie să rămână neclintită dacă Putin intenţionează să protejeze gheara de fier a Gazprom-ului asupra furnizării de gaze naturale în Europa.

Aceasta sugerează că, chiar dacă Rusia foloseşte ISIS drept pretext pentru a justifica trimiterea de trupe în Siria, Kremlinul este, prin definiţie, mai onest în privinţa motivelor sale decât Casa Albă. Adică: ISIS a destabilizat regimul Assad, şi întrucât Rusia are interese în păstrarea acestuia la putere, Moscova are cu adevărat un motiv pentru a eradica Statul Islamic.

Pe de altă parte, America a facilitat destabilizarea ţării de la bun început, fiind implicată în antrenarea şi înarmarea a tot felul de rebeli sirieni. A spune că unii dintre ei au fugit să lupte pentru ISIS ar fi o afirmaţie plină de bunăvoință când vine vorba de implicarea CIA în situația din Siria (o afirmaţie mai puţin binevoitoare ar fi să numim ISIS „un bun de preţ strategic al CIA”).

Aceasta înseamnă că Americii îi va păsa cu adevărat să distrugă ISIS numai atunci când Assad va fi înlăturat și va putea fi instalat un guvern-marionetă, prietenos atât cu Washingtonul cât şi cu Rhiadul. Doar atunci – presupunând că nu mai există și alte regimuri în zonă pe care Pentagonul consideră că este necesar să le destabilizeze – armata SUA va „elibera” degrabă Siria de „năpasta” ISIS.

Putem fi siguri că Rusia este foarte conştientă de acest joc şi lui Vladimir Putin nu îi este ruşine să dea pe față cărțile jucate de SUA, lucru pe care l-a şi făcut la o adunare pe teme de securitate a fostelor ţări sovietice, din Dushanbe, Tadjikistan.

Primul lucru demn de remarcat aici este că de fapt Putin a dat de gol strategia SUA de a folosi terorişti cu scopul de a destabiliza regimul Assad. Astfel că, pentru cei care vor doar poanta, aceasta a fost. Ceilalţi, citiţi în continuare.

În acest moment ceea ce ar trebui să fie evident este că intenţiile lui Vladimir Putin în Siria sunt oricum vreţi dumneavoastră, dar nu neclare. Rusia susţine în mod deschis regimul Assad cu sprijin militar în efortul de a împiedica teroriştii şi extremiştii (dintre care unii au fost antrenaţi de SUA şi au primit ajutor de la Qatar) să faciliteze înlăturarea actualei puteri.

Este atât de simplu, și de fapt singurele două lucruri pe care Rusia nu le-a exprimat public în mod clar și explicit (deoarece, până la urmă. aceasta este diplomaţia internaţională – întotdeauna cineva minte în privința a ceva) sunt:
– rolul pe care gazul natural îl joacă în toată această situație;
– faptul că Kremlinul va urmări să împiedice pe oricine va dori să îl răstoarne pe Assad, așa încât dacă există „luptători pentru libertate” reali şi bine intenţionaţi în Siria, aceștia vor fi și ei atacați de ruși.

Acestea fiind spuse, SUA trebuie să se mulţumească cu noţiunea absurdă că Pentagonul nu pare că îşi dă seama ce face Rusia şi cu şi mai absurda idee că Rusia – care pare a fi singura interesată de a se lupta cu ISIS, dovadă faptul că există trupe ruseşti de teren în Siria – afectează efortul serios al SUA şi aliaţilor ei de a înfrânge radicalii islamici în Siria.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite ale Americii că refuză să bombardeze pozițiile Statului Islamic (ISIS).

Lavrov a afirmat că analiza operațiunilor coaliției antijihadiste duce la „concluzii ciudate”.

Când analizezi operațiunile aviației țărilor din coaliție, se creează o impresie ciudată. Uneori se strecoară gândul că în afară de scopul declarat – combaterea Statului Islamic – această coaliție urmărește și alte obiective”, a afirmat Lavrov.

La 8 august s-a împlinit un an de când SUA și aliații lor din cadrul coaliției internaționale au început seria de atacuri aeriene împotriva jihadiștilor Statului Islamic pe teritoriul Irakului. În Siria, acțiuni similare au început să se desfășoare de la sfârșitul lunii septembrie 2014. În acest timp, SUA și partenerii lor au efectuat circa 6.700 de bombardamente ale căror costuri depășesc 3,7 miliarde de dolari”, scrie TASS, care adaugă că pentru atacurile aeriene într-o singură zi se cheltuiesc aproximativ 9,9 milioane de dolari.

sothisishowtheusdifferentiatesasyrianrebelfromanafghanterrorist

Aceste declarații vin în contextul în care Rusia oferă asistență umanitară și militară statului sirian, în lupta cu forțele Statului Islamic.

În realitate, politica occidentală şi a SUA este cea clasică: dezbină şi cucereşte. Forţele americane bombardează unii rebeli şi îi sprijină pe alţii în Siria, fac operaţiuni militare împreună cu Iranul împotriva Statului Islamic în Irak, dar susţin campania saudită împotriva grupării susţinute de Iran în Yemen.

Un punct nodal în situaţia din peninsula arabă îl reprezintă interesele petroliere ale SUA din Arabia Saudită. Acest stat este condus de Casa Regală Saudită.

Casa Saudită a conspirat mereu cu guvernul american, oferindu-i o parte din rezervele de petrol ale ţării în schimbul acordării de către SUA a protecţiei militare faţă de oponenţii politici ai familiei Saud. Între anii 1945 şi 1953, SUA a plătit Arabiei Saudite sume în valoare de 400 milioane de dolari, din care s-au cheltuit doar 150 000 de dolari pentru construirea de şcoli, iar restul pentru îmbunătăţirea securităţii Casei Regale.

Începând din 1950, legăturile financiare şi militare dintre conducerea SUA şi familia regală saudită au devenit şi mai strânse. Comandamentul pentru Strategie Aviatică Americană a construit în regiune o imensă bază militară aviatică, cu scopul declarat de a oferi protecţie câmpurilor petroliere saudite, dar care are de fapt ca substrat protejarea Casei Regale Saudite partenere. Cu sprijinul SUA, Arabia Saudită este singura ţară arabă care nu şi-a trimis trupe militare să lupte în Războiul Israelian de Independenţă din 1948. În 1953 conducătorul Casei Regale, Ibn Saud, a murit, lăsând în urma lui un imperiu bogat şi o relaţie de dependenţă faţă de SUA. După 1955 Arabia Saudită a depăşit Irakul în ceea ce priveşte bogăţia resurselor petroliere din zonă, devenind lider petrolier mondial.

ksa-usa

Între 1978 şi 1992, guvernul american a oferit cel puţin 750 milioane de dolari ajungându-se la 1,5 miliarde de dolari grupărilor rebele din Afganistan. Deoarece CIA nu avea cum să pătrundă în Afganistan, aceşti bani au fost distribuiţi de către o agenţie locală a Serviciului Secret pakistanez, ISI, prin intermediul organizaţiei locale MAK a Biroului Afgan de Servicii şi a lui Azzam Abdullah.

Aceasta a fost directiva CIA-ului pentru a suplimenta cu armament, rachete sol-aer şi sisteme de informare prin satelit grupările islamice teroriste. Azzam a călătorit sub auspiciile Frăţiei Musulmane şi a vizitat Germania şi SUA, unde a fost primit cu braţele deschise. La o întâlnire din Fort Worth, Texas, în 1982 el l-a recrutat pe Essam al-Ridi, care a devenit mai târziu pilot.

Dick Cheney, în colaborare cu Elliot Abrams (adjunctul Consiliului pentru Securitatea Naţională (NSC), care pe vremea lui Reagan s-a ocupat de trafic cu arme în Nicaragua), Zalmay Khalilzad (ambasadorul SUA în Irak) şi Prinţul Bahdar Bin Sultan (consilierul pentru Securitatea Naţională al Arabiei Saudite) au planificat din umbră declanşarea războiului civil din Orientul Mijlociu. Totodată ei au manipulat apariţia reacţiilor violente dintre cele două ramuri islamice, speculând vechea rivalitate dintre suniţi şi şiiţi.

Planul ascuns al lui Cheney, creierul principal al acestei operaţiuni, urmărea redirecţionarea fondurilor monetare din marile bănci americane către grupările militare sunite. Totodată, el a urmărit reconturarea frontierelor naţionale din Irak şi extinderea conflictului interconfesional în întreg Orientul Mijlociu pentru crearea unei coaliţii împotriva Iranului.

Planul a fost continuat de Condoleezza Rice, Secretar de Stat al SUA, care a primit un buget de 75 de milioane de dolari pentru operaţiunile de propagandă anti-iraniană. Alţi 85 de milioane de dolari au fost alocaţi „Grupului de Operaţii Iran-Siria” (ISOG), înfiinţat de Departamentul de Stat în cadrul Biroului pentru Afacerile Orientului Apropiat. Dick Cheney a aranjat ca în fruntea acestui grup să fie numită chiar fiica sa, Elisabeth Cheney. Rolul ei este de a coordona un program al cărui obiectiv declarat este „promovarea democraţiei” în Iran şi conturarea strategiilor americane cu privire la această ţară. În realitate, acest grup a fost autorizat să aloce fonduri grupurilor dizidente din Iran. Din acest grup ISOG fac parte atât reprezentanţi ai Departamentului de Stat cât şi reprezentanţi ai Pentagonului, Trezoreriei SUA, CIA şi Casei Albe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s