A devenit deja obicei ca, înainte de alegeri sau de un eveniment politic important, cu impact major pentru soarta României, la Bucureşti să vină un „înalt emisar american”, de mâna a doua, şi să cheme la raport reprezentanţi din toate partidele de slugoi, care formează clasa politică românească.
Este ca un fel de interviu de angajare, în care sunt selectaţi cei dispuşi să servească cel mai mult interesele americane, în dauna celor naţionale, aceştia urmând să fie mai apoi favoriţii în cursa electorală, având funcţiile aproape garantate, aşa cum s-a mai întâmplat de multe ori, în istoria postdecembristă.
Există şi aspectul celălalt, al pedepsei, în care cei care nu se aliniază la cerinţele impuse de Înalta Poartă, sunt intimidaţi, anchetaţi, arestaţi, în cel mai bun caz scoşi din joc de instituţiile de poliţie politică DNA şi ANI create special în acest scop. Acest circ al luptei împotriva corupţiei, în realitate doar un proces de epurare politică are şi rolul de-a insufla maselor ideea că se face justiţie şi că SUA/UE sunt interesate de diminuarea corupţiei, întărirea democraţiei şi a „statului de drept” în ţara noastră. În realitate se întăreşte statutul de colonie, de ţară care şi-a pierdut independenţa şi suveranitatea.
Declaraţiile Victoriei Nuland care a promis că de acum încolo SUA se vor concentra asupra eradicării corupţiei din Europa de Est i-au adus pe admiratorii bucureşteni ai Departamentului de Stat în culmea extazului.
De fapt, reacţia la poveştile de genul „o să vină americanii şi să facă ordine în România” este un excelent test de inteligenţă. Un jurnalist, politician sau formator de opinie care crede în asemenea poveşti, este fie lipsit de inteligenţă fie îi crede proşti pe cei cărora li se adresează.
Aspectul factologic al situaţiei este cât se poate de simplu. După 1989, la Bucureşti nu a existat un preşedinte sau un premier care a ajuns la putere fără girul sau sprijinul expres al SUA. De fapt, această situaţie îşi are rădăcinile dintr-o perioadă care precede „momentul 1989”, dar cooperarea pe filiera Securitatea – CIA este un subiect aparte. în condiţiile în care toată viaţa politică a României a fost controlată şi gestionată de la Ambasada SUA, Washingtonul este într-un mod indubitabil co-autorul tuturor jafurilor masive care s-au desfăşurat în România ultimelor două decenii. Privatizarea la preţ derizoriu a Petrom, privatizarea la preţ derizoriu a SIDEX, devalizarea Bancorex şi zeci de mii de alte „afaceri” mai mici ale „capitaliştilor eficienţi” au fost girate de Washington sau au fost executate cu sprijinul direct al structurilor financiare aservite SUA, adică FMI şi Banca Mondială. Dacă Victoria Nuland este atât de preocupată de corupţia din România de ce nu începe cu ”dosarul flota”?
America încearcă să-şi creeze un monopol în domeniul luptei anticorupţie, de parcă în SUA nu există această problemă şi America ar avea vreun drept moral inerent de a da lecţii altor state în privinţa funcţionării unei societăţi lipsite de acest viciu. Evident, după toate ratingurile întocmite de entităţi finanţate de Departamentul de Stat al SUA, America este tărâmul neprihănit al inocenţei totale. Realitatea este însă cu totul diferită. Băncile americane au spălat miliarde de dolari ale cartelurilor de droguri din Mexic şi nu au fost sancţionate în vreun fel serios. Agenţiile guvernamentale au livrat arme aceloraşi carteluri şi au făcut afaceri împreună (operaţiunea Fast and Furious). Zeci de miliarde de dolari au dispărut în procesul desfăşurării operaţiunilor din Irak şi Afganistan. Despre felul în care băncile americane au fraudat statul (cu complicitatea evidentă a unor înalţi funcţionari publici) în programul anti-criză TARP s-au scris zeci de articole
Totodată nu pot să nu dau dreptate celor care consideră că funcţionarii publici din România au de învăţat de la colegii lor de peste Ocean. Corpul de control al Departamentului de Stat, asmuţit de către inamicii personali ai distinsei doamne ex-secretar, a descoperit lipsa a şase miliarde de dolari din bugetul departamentului, bani care au dispărut în mandatul doamnei Clinton. Fără dubiu, în viitorul apropiat doamna Hillary Clinton va arăta tuturor amatorilor români cum se disculpă un adevărat profesionist american.
Tradatorii aserviti altor interese decat cele nationale, au imunitate. Le-o garanteaza Inalta Poarta. Care astazi este reprezentata de Washington, de Bruxelles si de cateva capitale ale statelor europene. De aceea nu-i va deschide nimeni dosarul flota. Pentru a fi santajabili si controlati, toti acesti indivizi au fost lasati sa fure. In spatele propagandei Victoriei Nuland, privind eradicarea coruptiei, se ascund, cred eu, motivele reale ale politicilor Departamentului de Stat. Si anume: oligarhii vor fi inlocuiti de corporatii, adica de acea oligarhie institutionalizata care lucreaza doar secundar cu mita si coruptia grosiera, pentru ca este acoperita formal de statul devenit instrument, unealta de lucru (apropo de “suveranitate”) la dispozitia acestora (vezi cazul Chevron, in care Jandarmeria a devenit “firma de paza” privata pentru companie, sau cazul bancilor straine, care beneficiaza de o “Justitie” special adaptata intereselor lor). Prin urmare, nu e deloc intamplator ca Nuland pomeneste de TPP, parteneriatul transatlantic, prin intermediul caruia corporatiile americane vor beneficia de conditii favorizante mult mai largi, suveranitatea statelor nationale (implicit a Romaniei) va fi mult mai restransa.
Asadar, SUA nu e interesata sa contruiasca ceva real socio-politic, durabil, alternativ, pe meleagurile noastre. Singurele sale insistente sunt pe “statul de drept”, “investitorii straini” si “drepturile LGBT”. Adica pe frica, pe rapt economic si pe reeducare culturala. Altfel spus, Romania devine un nod operational strategic, baza operationala de export in materie de “colonizare institutionala” ca strategie a SUA.
Mai există suveranitatea naţională a României? După ce Hoyt Yee, un subaltern mărunt al Victoriei Nuland, i-a adunat la Ambasada SUA de la Bucureşti pe liderii partidelor politice pentru a le băga pe gât indicaţii preţioase din partea Departamentului de Stat, a devenit clar că „suveranitatea” nu este decât o iluzie.
Cum poate fi numit un pseudostat în care liderii partidelor politice se prezintă la ambasada unei ţări străine pentru a primi note pentru purtare şi instrucţiuni preţioase? În fond, România un teritoriu controlat pe faţă de un „asistent adjunct al secretarului de stat”, adică un funcţionar minor din cadrul structurii Departamentului de Stat. Încă un pic şi portarul sau secretara portarului de Departamentul de Stat va hotărî cine trebuie să fie preşedinte în România, cum trebuie să repartizeze STS-ul procentele la europarlamentare şi cu ce viteză trebuie aruncate la coşul de gunoi voturile a 7,4 milioane de români.
Este stupefiant faptul că există destul de mulţi comentatori şi jurnalişti care consideră o asemenea situaţie ca fiind ”normală”. Există o mulţime de „formatori de opinie” care susţin sus şi tare că statutul de colonie americană este perfect pentru România.
Toate lichelele care, pentru a-si incarca conturile personale, au pus tara pe butuci si au predat-o hamesitilor de oriunde îi fluiera valetii americani ca pe ciini se-aduna la ambasada ca la cratita cu oase. Jalnica epoca pentru Romania!
A devenit clar și limpede. România este condusă de procurori, judecători și magistrați. Una dintre cele mai bizare idei care bântuie în noosfera filoamericanilor din România este legată de încrederea oarbă în interesul americanilor de a rezolva problema corupției. Cei mai răsăriți dintre ei recunosc că România a devenit o colonie americană, dar susțin că acest statut este acceptabil, deoarece americanii ar fi interesați de deratizarea clasei politice pentru a avea o colonie eficientă și o ”citadelă a democrației” în Europa de Est .
Ceea ce nu înțeleg cei care se bucură de încarcerarea mafioților de școală veche este că aceștia sunt înlocuiți cu ”băieții și fetele de la Harvard” care vor perpetua același sistem în care implicarea în acte de corupție este un element principal al controlului asupra coloniei. Cine poate fi mai obedient decât un politician vulnerabil și șantajabil? Despre ce calitate a actului politic, despre ce eficiență se poate discuta în condițiile în care cei incoruptibili sunt ”filtrați” la intrare în clasa politică?
Atât timp cât electoratul se complace în ideea ”las că-i dăm afară pe ăștia corupți și va fi bine!” fără să înțeleagă că sistemul politic neocolonial este baza și principala cauză a corupției, toate schimbările pe scena politică nu fac altceva decât să ofere un show palpitant pentru unii și dezgustător pentru alții. Sistemul nu poate fi spart decât în condițiile care cei care ar încerca să elibereze România vor vedea că electoratul s-a săturat de situația în care țara poate fi guvernată prin telecomandă de la ambasada SUA care dirijează autocarele DNA.
Până la acel minunat moment, ne rămâne doar să contemplăm cu interes sau resemnare reîmpărțirea portofoliilor și spectacolul absurdist al confruntării ”zeloților lui Ghiță” cu ”martorii lui Iohanis” și ”urmașii lui Traian Băsescu”.
Prost instrumentata, lupta „anticoruptie” produce un soi de razboi civil institutional, social si economic. Adica, aproximativ, ceea ce avem noi astazi in Romania. Nu statul “corupt” e cel mai mare rau, ci statul “intransigent”, transformat intr-un organism de represiune si guvernare prin frica, prin politie si servicii secrete. Odata inzestrat cu putere absoluta asupra vietilor oamenilor, in numele “statului de drept”, abuzurile nu vor mai avea limita. DNA nu a ratat sa ne arate, deja, ce poate, atunci cand a ridicat cu duba si cu mascatii o batrana pentru ca ar fi dat oua, drept mita cuiva. Nu, in Romania nu se da batalia “independentei justitiei”, nici cea impotriva “privatizarilor frauduloase” sau a “pilonilor securitatii”! Se da o batalie intre doua complexe securistico-mafiote – una de sorginte euro-atlantica, alta de extractie autohtona.
E o batalie pentru resursele tarii si pentru mintile oamenilor. Pentru cine are ochi de vazut si urechi de auzit, aceasta ofensiva a DNA are menirea de a a epura toata clasa politica de elementele care nu sunt „de încredere” pentru unchiul Sam. DNA si ANI (ale caror embleme arata clar ca nu se mai subordoneaza statului român) sunt de-abia la început. Acum au intrat cu toata forta în coruptii astia batrâni, spre satisfactia norodului.Dar norodul nu-si da seama ca numitele institutii sunt de fapt noul Gestapo care va veghea de acum încolo cu strasnicie ca toata suflarea sa „mearga neabatut sub mantia cu dungi si stele a marelui licurici”. Adica,mai pre limba tuturor: ba, mergeti numai în directia ce v-o indicam noi, nimeni nu misca în front. Mai ales, nimeni nu câraie! Care o face, fie dispare misterios, fie se stinge încet, în saracie si boli, lipsit de cele mai elementare drepturi.un om fara identitate…
Cine a vazut filmul „Etat de siege” realizat în 1976 de Costa Gavras, va remarca imediat coincidenta izbitoare dintre sistemul dictatorial din America de Sud a anilor’ 70 si sistemul ce prinde contur în România. Adica subordonare totala fata de „licurici” ,iar organizatiile coordonate de ambasada SUA taie si spânzura! Din pacate, aici nu vor exista oponenti activi cum au fost atunci Los Tupamaros. Pentru ca românii, în mare parte, fata de americani sunt LOS PUPAMAROS !!
”Laura Codruţa Koveși a demonstrat curaj extraordinar, luptând împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. – Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, aprilie 2014”
”Statul de drept a triumfat în România la referendum – Mark Gitenstein, ambasadorul SUA în România, octombrie 2012”
”Statul de drept a fost încălcat în mod inacceptabil în România. – cancelarul german Angela Merkel, iulie 2012.”
Așa cum se poate vedea cu ochiul liber, ANI și DNA, brațul de forță cu care SUA și UE își impun samavolnic interesele în țara noastră, sînt mai active ca niciodată și fac prăpăd în rîndul celor ce ezită să se alinieze noii stăpîniri.
În fapt, sîntem cu toții martori ca ultim pas înainte de instaurarea definitivă a dictaturii străine în țara noastră.
Cum altfel putea să ajungă o judecătoare de doar 33 de ani să facă peste noapte saltul profesional de la simplu magistrat în cadrul Tribunalului București, secția a II-a Penal, la Curtea de Apel București?
Deloc surprinzător, cv-ul judecătoarei menționează cu mîndrie ”recomandarea din partea Ambasadei Statelor Unite din Bucureşti” pentru a deveni în 2013 expert CEELI Praga.
CEELI (Central and Eastern European Law Initiative) – Inițiativa Legislativă pentru Europa Centrală și de Est, cu sediul în Praga, se prezintă a fi un institut internațional independent, non-pofit, care asigură pregătire profesonală post-universitară pentru cei ce activează în domeniul Justiției.
Așa cum se menționează pe site-ul oficial al institutului, scopul CEELI este acela de a forma o ”comunitate profesională internațională” de magistrați, care să reformeze sistemele judiciare ale țărilor din Europa Centrală și de Est, dar și din alte zone în care are loc o tranziție către democrație (sic!), cum ar fi Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
În ceea ce privește caracterul ”independent” al institutului non-profit, trebuie menționat doar că Director Exectutiv este în prezent Christopher Lehmann, care, înainte de a ocupa această funcție, a servit ca Director Adjunct Principal în cadrul Biroului Internațional pentru Dezvoltare, Asistență și Pregătire Profesională a Procurorilor, din cadrul Departamentului de Justiție al SUA.
În plus, este cunoscut faptul că paravanul cel mai des întîlnit sub care acționează serviciile secrete americane în afara SUA este acela al organizațiilor non-profit și al altor asemenea entități ”independente”.
Camelia Bogdan este însă doar un exemplu minor al susținerii și protecției de care au parte pionii sistemului din partea SUA.
Să amintim doar faptul că fostul ministru al Justiției, în prezent procuror – șef peste DNA, Laura Codruța Koveși, a primit, în aprilie 2014, de la ambasada americană la București, premiul cel mare al Departamentului de Stat american pentru cele mai ”Femei curajoase din întreaga lume”.
Iar crema ”statului de drept” pus la cale de Traian Băsescu și Monica Macovei în România, cu sprijinul nemijlocit și fățiș al SUA și UE, este toată ziua – bună ziua la ambasada americană de la București.
Președintele Curții Supreme de Justiție, Oana Hăineală, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, Zegrean de la Curtea Constituțională, Koveși, Morar și toată ceata veselă din zăvoiul cu acoperiți, diverși magistrați și procurori care trudesc zi-lumină la zidirea ”democrației”, lătrăii din mass media băsistă, alți factori de influență din societatea civilă și formatori de opinie care au grijă să recite pe la televizor propaganda americană, toți se află permanent pe lista de invitați la sindrofiile trîntite de ambasada americană la București, ca semn distinctiv al aprecierii pe care o arată SUA sclavilor săi supuși.
Mai mult decît atît: ambasada SUA este primul loc unde fug băsiștii cu jalba în proțap, chiar și cei ce ocupă funcții înalte în statul român, atunci cînd nu le ies învîrtelile și se mai găsesc prin România oameni care nu sînt dispuși să le facă jocul.
Toate ticăloșiile și nemerniciile pe care le-a făcut Traian Băsescu în ultimii zece ani au fost realizate cu voința SUA și UE, ba, mai mult, de cele mai multe ori au fost chiar impuse de stăpînii din exterior ai Chiorului, care a primit susținerea totală din partea acestora tocmai pentru a le reprezenta și aplica interesele în România.
Cancerul băsist ce a ros această țară pînă aproape de distrugerea ei este cancerul SUA și UE, Băsescu fiind doar pionul care a vegheat asupra aplicării intereselor străine. Doar niște naivi pot crede Băsescu mișcă vreun deget fără știrea Washingtonului.
Acest lucru a ieșit cel mai bine la suprafață cu ocazia referendumului de demitere eșuat din vara lui 2012.
Marian Radulescu
Valentin Mândrăşescu
Miruna
Surse articol
1, http://dantanasescu.ro/2014/04/30/marele-licurici-si-a-chemat-slugile-la-raport.html
2, http://www.invectiva.ro/lady-politicaca/ocupatia-salveaza-natia-iii-statul-de-drepti
searchnewsglobal.wordpress.com 