Principiul hegelian al manipulării sau mecanismul folosit pentru a forța schimbarea socială

mkt

Principiul Hegelian al Manipularii are la baza:

1, PROBLEMA (TEZA)

2, REACTIE (ANTITEZA)

3, SOLUTIE (SINTEZA)

Edward Bernays a numit această tehnică științifică de manipulare a opiniei publice: “inginerie de consimțământ”. “Dacă înțelegem mecanismul și motivele acţiunilor unui grup uman, nu este posibil să controlăm și să înregimentăm masele în funcție de voința noastră fără ca acestea să-şi dea seama ? Practica recentă de propagandă a dovedit că este posibil, cel puțin până la un anumit punct și în anumite limite.”(“Propaganda”)

Creezi o problema, falsa , astepti o reactie, manipulezi oamenii prin mass-media sa aiba o anumita reactie, dupa care vii cu solutia, pe care oamenii trebuie s-o accepte.

Cum devin acceptate soluții nedorite prin manipulare, conform principiului hegelian al manipulării?

1. CREAREA UNEI CRIZE: cei care dețin influență și putere pot crea o criză puternică pentru a dezbina societatea, amenințând-o cu repercursiuni nedorite.

2. FORȚAREA UNEI REACȚII: prin intermediul unui val de teroare în rândul populației, se încurajează o atitudine de opoziție împotriva crizei create, forțând populația să revendice acțiuni pentru îndepărtarea crizei.

3. PROPUNEREA UNEI SOLUȚII: se va prezenta opiniei publice o soluție fabricată, de obicei o idee care în mod obișnuit ar fi fost inacceptabilă, însă foarte utilă celor care au creat criza.

Acest principiu de manipulare se mai cheamă şi viclenie; în sfânta scriptură se explică că oamenii vicleni sunt mult mai periculoşi decât oamenii răi; pentru că omul rău poate să se comporte sincer în societate, însă omul viclean îţi poate vorbi foarte frumos şi umil, dând de înţeles că îi pare rău de problemele tale, că vrea să te ajute, iar în mintea, în sufletul lui să se ascundă un program instalat şi operat chiar de diavol.

Matei 6:9 Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
10 Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
11 Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;
12 Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
13 Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. (nu de cel rău aşa cum este scris în majoritatea bibliilor creştine).

265

Nepotul lui Sigmund Freud, Edward Bernays (1891-1995), este initiatorul tehnicii stiintifice a formarii si manipularii opiniei publice, pe care a numit-o „ingineria consimtamantului”. In timpul Primului Razboi Mondial, a facut parte, alaturi de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informatii Publice al SUA, o puternica masina de propaganda care sustinea idea ca razboiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigura pentru democratie”. Strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor razboaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfectionate de Comitetul pentru Informatii Publice.

In a doua jumatate a secolului XX, Bernays, combinand tehnicile invatate la Comitetul pentru Informatii Publice cu idei din teoriile lui Lippmann si ale lui Freud, si-a format o cariera ca adept declarat al utilizarii propagandei pentru manipularea populatiei de catre bancheri,politicieni si corporatii, castigand reputatia de „parinte al relatiilor publice”. Printre clientii sai importanti au fost presedintele Calvin Coolidge, Procter & Gambel, CBS, American Tobacco Company si General Electric. In plus, campania sa de propaganda organizata pentru United Fruit Company la inceputul anilor 1950 a condus direct la rasturnarea de catre CIA a guvernului ales democratic din Guatemala.

illuminati-agents-public-relations-bernays-ledbetter-2

Sigmund Freud credea că indivizii nu sunt conduși de gânduri raționale, ci de dorințe și impulsuri primitive și inconștiente. Pornind de aici, nepotul lui Freud, Edward Bernays, a tras concluzia că este prea periculos ca maselor să li se permită să își guverneze singure viețile. Consumismul (consumerismul) a fost soluția prin care li s-a dat oamenilor iluzia că dețin controlul, permițând în același timp unei elite să controleze societatea.

Bernays a inventat profesia de “public relations” în anii ’20 și a fost unul dintre principalii arhitecți ai tehnicilor moderne de publicitate, descriind fiecare truc – de la “cascadorii” de PR, la alăturarea simbolurilor sexuale în reclamele la automobile – în cartea sa Propaganda.

“Manipularea constienta si inteligenta a opiniilor si obiceiurilor organizate ale maselor reprezinta un element important intr-o societate democratica. Cei care manipuleaza acest mecanism nevazut al societatii formeaza un guvern invizibil care constituie adevarata putere conducatoare a tarii noastre” (Edward Bernays, Propaganda 1928) – citat.

Nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propaganda): primul care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop. A extins principiile publicitatii la politica, intuind ca daca sunt satisfacute (sau se da iluzia satisfacerii) dorintele egoiste ale oamenilor, acestia ar deveni mai docili. Bernays are un rol important in promovarea presedintelui american Wodrow Wilson ca un luptator pentru libertate si democratie. Observand succesul propagandei din timpul primului razboi mondial, a cautat sa obtina acelasi efect de persuasiune a maselor.

Intrand in contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului sau, Bernays s-a intrebat daca nu ar putea face bani din manipularea subconstientului. Si-a dat seama ca decizia oamenilor si, mai mult, decizia grupurilor, nu este legata doar de informatie (nu este strict calcul rational) ci are o puternica dimensiune emotionala (irationala).

– Primul experiment al lui Bernays a fost campania de convingere a femeilor sa fumeze in public, intr-un timp in care gestul nu era tolerat de societate. A regizat un “eveniment”, in cadrul unei parade expusa mediatic, in care activiste feministe au aprins in mod ostentativ tigarile; mesajul mediatic a fost – “tortele libertatii“, asociind tigarile si fumatul in public de catre femei cu lupta feministelor pentru emancipare, cu libertatea si puterea. Cu acest eveniment mediatic a reusit sa faca din fumatul public al femeilor un act social acceptat. Experimentul a aratat ca elemente total irelevante (tigarile, in acest caz) pot fi transformate in simboluri puternice ale modului in care vrei sa fii perceput de ceilalti.

Capture

Publicitatea, asadar, nu mai era legata de informatia legata de obiect, ci de perceptia sinelui, de dorinte si proiectii inconstiente. Nu pentru ca exista o NEVOIE de un obiect, ci pentru senzatia ca te vei simti bine (confortabil psihologic) cumparand acel obiect.

– Modelul comportamental al americanilor dinainte de Marea Criza era unul axat pe achizitia de bunuri in functie de NEVOI. Corporatiile au vrut sa schimbe acest comportament, deoarece punea limita productiei. Un magnat al Wall-Street-ului (Mazer) a scris explicit ca “trebuie sa schimbam America de la nevoi la o cultura a dorintelor. Oamenii trebuie invatati/deprinsi sa doreasca noi obiecte, chiar daca cele deja detinute inca mai erau bune sau neconsumate. Dorintele omului trebuie sa umbreasca nevoile sale.”

– Corporatiile incep in deceniul 3 interbelic sa deschida SUPERMARKETURILE. Treaba lui Bernays a fost acela de a crea consumatorul pentru acestea. A folosit reviste pentru femei, filmele si chiar studii psihologice “independente” pentru a face reclama clientilor sai; mesajul fiind acela ca actul de a cumpara nu este doar pentru acoperirea nevoilor, ci pentru a iti exprima eu-ul in fata celorlalti (express yourself).

Cum teoriile lui Freud despre instinctele agresive ale oamenilor, amplificate de fenomenul psihologic al multimilor, au devenit cunoscute in SUA, o serie de ganditori au afirmat ca este nevoie de o noua interpretare a democratiei, conform careia masele – turme dezorientate – trebuie controlate prin tehnici psihologice. Au devenit interesati de mecanismele psihologiei colective, psihologiei maselor, pentru a putea elabora strategii de control social. Astfel a aparut o noua teorie despre cum poate functiona democratia maselor: avand in centrul ei consumatorul, creat prin stimularea dorintelor sale, care, satisfacandu-le prin consum, devine DOCIL. Democratia nu mai este, in aceasta interpretare, o schimbare a mecanismelor de putere; prin noile tehnici psihologice, Bernays asigura perpetuarea mecanismelor de putere nedemocratice prin manipularea psihologiei multimilor.

– Interesant este ca Freud, inr-una din ultimele sale scrieri, ajunge la aceleasi concluzii pe care nazistii le vor pune in aplicare: libertatea individuala, democratia, trebuie eliminate, iar omul supus controlului. Nazistii nu au eliminat democratia pentru a reveni la o societate autocratica, ci au construit o alternativa: in centrul noilor mecanisme de putere raman sentimentele si dorintele maselor, canalizate insa intr-un mod diferit. Exponentul acestui nou aranjament a fost J. Goebbels, ministrul Propagandei in regimul nazist. Una din sursele de inspiratie ale lui Goebbels a fost E. Bernays.

Freud credea ca fortele irationale, fortele libidoului, “dragostea” (idolatria, in acest caz) ale multimilor sunt transferate asupra conducatorului, pe cand fortele si instinctele agresive, respectiv ura, sunt dezlantuite asupra celor din afara grupului. Nazistii au cautat in mod deliberat eliberarea acestor forte inconstiente, crezand ca le pot controla in favoarea lor.

– Goebbels a fost atras si de initiativa New Deal a presedintelui Roosevelet, afirmand ca acesta a “ales calea cea dreapta”. Folosind o organizare colectiva a societatii, Roosevelt s-a folosit insa de asistenta unui anume G. Gallup, care a impus folosirea sistematica a sondarii opiniei publice. Gallup, spre deosebire de Bernays, credea ca oamenii sunt rationali si ca opinia lor este una rationala. Cum New Deal presupunea si o restrangere a puterii corporatiilor, acestea au pornit o ofensiva ideologica, prin intermediul lui Bernays, legand democratia de capitalism. Bernays considera ca intr-o democratie consumerista corporatiile sunt cele care vor satisface dorintele oamenilor fara ca acestia sa joace vreun rol activ (imaginea unei astfel de societati a fost surprinsa cel mai bine in scrierea distopica a lui Al. Huxley Brave New World).

Inceputurile PR in SUA se trag dintr-o represiune violenta a unei tabere de muncitori grevisti ai unei mine detinuta de Rokeffeler. Incidentul a trebuit sa fie cosmetizat pentru a remedia pagubele produse in opinia publica.

bbbbps

– prin PR presedintele Wodroow Wilson a reusit sa determine o schimbare de perceptie in opinia americana pentru a accepta intrarea in primul razboi mondial desi castigase mandatul de presedinte al SUA avand ca platforma refuzul intrarii in razboi. In pregatirea razboiului din Irak, expertii invitati in studiourile televiziunilor pentru a participa la talk-show-uri pe tema erau instruiti de Pentagon in privinta mesajelor pe care le vor expune. Industria militara americana a fost strans legata de industria mediatica si de producerea stirilor.

– propaganda este propagarea unei anume viziuni asupra lumii.

– din punct de vedere istoric, “tirania majoritatii” a fost invocata de unii din “parintii fondatori” ai SUA (ca James Madison – 1751-1836) pentru a pune bazele unui guvern american federal, central, autoritar si cu puteri extinse, in dauna proiectului confederativ si in care exista o mai mare participare la decizie la nivel local. Solutia elitista a lui Madison a fost restrictia democratiei in numele combaterii tiraniei majoritatii. Unii din criticii acestei orientari prevedeau, inca de atunci, ca acest gen de sistem “nu va fi altceva decat un pas nechibzuit catre imperiul universal”. Aceasta conceptie elitista care transforma cetateanul in observator pasiv al vietii politice si ii neaga statutul de participant al acesteia a fost sustinuta in sec. XX prin propaganda.

rundfunkbeitrag_lippmann-bernays

– Walter Lippman, un autor clasic considerat progresist, sustinea ca majoritatea este ignoranta si participarea acesteia la procesul decizional ar duce la un dezastru. Prin urmare, trebuie gasite mijloace prin care oamenii “responsabili” (elitele, cei care pricep, care stiu) vor fi protejati de “tropaitul bestiilor”, de majoritatea ignoranta (de popor). Modul in care poate fi realizat acest lucru era prin “fabricarea consensului” (manufacturing consent) prin dezvoltarea industriei relatiilor publice.

– campaniile electorale americane sunt, de fapt, campanii de marketing cu totul similare celor comerciale. Campania lui Obama a fost mai buna, in 2008, pentru ca au existat mai multi bani care au provenit nu din donatiile oamenilor de rand, ci, mai cu seama, din donatiile industriei financiare. A fost candidatul lor.

– Edward Bernays (nepot al fondatorului psihanalizei, Sigmund Freud, figura clasica si fondatoare pentru PR si propaganda in SUA) considera propaganda ca un mijloc de inregimentare a opiniei publice (public mind) similar cu modul de inregimentare al oamenilor intr-un batalion militar. Bernays credea, la randu-i, ca oamenii sunt prea prosti pentru a se autoguverna singuri.

Dar marile corporatii au decis altfel: pastrarea ritmului productiei, desi depasea nevoile populatiei, pentru pastrarea profitului, si introducerea noului tip de reclama care a “inventat” consumatorul. Reclama, pana atunci, era centrata pe calitatile obiectului; de atunci, a a legat actul de a cumpara de starea de fericire a consumatorului. Edward Bernays a fost in spatele acestei noi strategii de marketing. El a legat produsul care trebuia vandut de dorintele subconstiente ale potentialilor clienti pentru a nu mai exista limite in calea consumului. Una din “realizarile” lui a fost raspandirea fumatului la femei, fumatul fiind prezentat ca un mijloc de emancipare a acesteia, de a deveni mai libere si mai puternice. Ceea ce a facut capitalismul a fost sa ia reprezentari ale fericirii care tin, in mod real, de socialitate, prietenie, familie, intimitate, si sa le asocieze produselor. De aceea reclama este intotdeauna un amestec intre adevar si fals: daca ar fi complet falsa nu ar functiona, si este adevarata doar partial, in masura in care reflecta unele dorinte ale noastre. Asa a luat nastere visul american: un simlacru de societate in care diferentele dintre bogati si saraci, APARENT, se estompeaza, in care munca (hard work) te face bogat “pe merit” si daca te afli cumva in mizerie sau in saracie este pentru ca nu muncesti.

– Confucius a raspuns unei intrebari legate de ce ar face daca ar conduce statul astfel: as corecta limbajul. Controlarea limbajului, a naratiunilor/a “povestilor” spuse prin mass-media, nu mai face necesara folosirea fortei brute pentru a domina/stapani.

bernays

– nu poti opri propaganda dar te poti feri de ea daca ii intelegi mecanismele. Campaniile de propaganda trebuie demontate prin scoaterea la suprafata a celor care sunt in spatele lor. De pilda, poti recunoaste ca un articol din Washington Post este, de fapt, nu un articol informativ, ci un act de propaganda platit pe o anume grupare.

Principiul Manipulării își face efectul !

Serviciile Secrete, cele mai importante de pe aceasta Planeta (CIA, MI5, MI6, MOSSAD) se ocupa de orchestrarea diverselor “atentate teroriste”.

Ce obtin din asta ?

Simplu: legi anti-terorism, care restrang libertatile civile ale oamenilor si permit serviciilor secrete sa intre in viata privata, chiar intima a oamenilor, acestia, toti, fiind tratati drept “teroristi”, exact ca in cazul legii “Patriotic Act”, declarata in 2011 ca fiind neconstitutionala.

„Atentatele teroriste” sunt Operatiuni sub Drapel Fals !

O Operatiune sub Drapel Fals, este o operatiune sub acoperire realizata numai de Serviciile Secrete ale unui Stat, pentru a induce in eroare publicul, in asa fel incat operatiunea sau operatiunile sa para ca si cum ar fi fost efectuate de alte entitati, respectiv „celule teroriste”.

Operațiunile cu steaguri false sunt operațiunile secrete conduse de bancheri,guverne, corporații sau alte organizații, care sunt concepute pentru a apărea că sunt efectuate de către alte entități. Numeroase teorii conspirative s-au dezvoltat sugerând că operațiunile cu drapel fals au fost efectuate pe parcursul secolului al XX-lea, precum și secretul despre natura reală a evenimentelor a fost menținut cu succes de operațiuni de mușamalizare.

Principiul Hegelian al Manipularii isi face efectul !

Principiul Hegelian este o metoda psihologica, ce face parte din psihologia persuasiunii, prin care masele pot fi manipulate. Hegelianismul se refera la: TEZA (PROBLEMA) <-> ANTITEZA (REACTIE) <-> SINTEZA (SOLUTIE) ! Se planifica o Operatiune sub Drapel Fals, in urma careia oamenii sa fie socati, apoi folosindu-se de puterea mass-mediei, se induc oamenilor o serie de metode prin care „siguranta” lor va fi asigurata, iar una dintre aceste metode este si Legea „Big Brother”, care reprezinta imixtiunea Serviciilor Secrete,  in viata privata a oamenilor, acestia fiind tratati ca posibili teroristi.

Nu uitati, in Octombrie 2003, in SUA, a functionat celebra lege Patriotic Act, semnata de criminalul de razboi, George W. Bush, in urma careia toti americanii au fost tratati ca posibili teroristi. Amintesc ca printre prevederile acestei legi erau urmatoarele aberatii:

– intrarea politiei ori a armatei pe proprietatea privata a unei persoane, FARA mandat,

– privarea de libertate si de avocat,

– torturarea legala pentru a obtine informatii,

Lupta impotriva “terorismului” se va termina doar atunci cand se va instaura o Noua Ordine Mondiala cu un Guvern Mondial si cu o populatia microcipata care sa nu depaseasca niciodata 500 milioane de locuitori, asa cum se precieaza pe Pietrele Guidestone din Georgia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s