Tinerii de astazi din Europa nu mai au nici o perspectiva din cauza modelului neoliberal impus de globalisti

10273980_655993511199124_906628409651729349_n
Consuma,consuma,consuma,nu gandi,consuma,supune-te,consuma,stiu ca nu ai nevoie de toate astea dar uite sunt la promotie deci consuma,uita-te la televizor,consuma,mergi la vot,consuma,plateste-ti taxele,consuma,fa credite,consuma,consuma,consuma!

Sub influenţa reclamelor şi a modelelor societăţii de consum, mulţi copii şi adolescenţi se transformă în consumatori obsedaţi să posede, dependenţi de bani şi de puterea volatilă pe care aceştia le-o asigură. Invadată de mercantilism, copilăria îşi pierde conţinutul şi e dominată de egoism, complexe şi de nefericire.

„Societatea de consum gonflează producţia, inducând în mentalul colectiv ideea că prosperitatea şi accesul la resurse sunt posibile pentru oricine. Este o idee cu efect sedativ care dezarticulează, frânează capacităţile critice ale individului, îi invadează con- ştiinţa aidoma unui drog, creându-i dependenţă. În acest joc al dependenţei faţă de consum intră şi veriga cea mai slabă, care este copilul. Decizia de a cumpăra, de a intra în posesia obiectului proiectat de publicitate devine în cazul unui copil cu atât mai mult de neoprit, compulsivă“, explică Hanibal Dumitraşcu.

Trăind pentru a avea

Dorinţa copiilor de a avea mereu haine la modă şi cele mai noi jocuri de computer îi face pe aceştia să se simtă nefericiţi. Simptomele de depresie, anxietate şi alte tulburări psihice manifestate în faza copilăriei s-au înmulţit în ultimele două decenii. Un rol determinant în atragerea copiilor şi tinerilor spre consum îl au reclamele TV. Modul în care ele sunt realizate le fac foarte atractive pentru copii şi evită prezentarea de informaţii despre produs. Ele utilizează sunete şi imagini care se schimbă rapid, efecte audiovizuale care atrag atenţia copiilor. De asemenea, se centrează pe prezentarea unei dispoziţii emo- ţionale plăcute (bucurie, distracţie) şi evită orice conţinut care implică luarea unei decizii raţionale. Consumul este impus în viaţa copiilor şi de standardul modern de viaţă, de globalizarea şi de concurenţa dintre producători. Suntem înconjuraţ i de televizoare LCD şi plasme, de computere şi telefoane de ultimă generaţie, iar copiii cresc în această realitate şi se adaptează la tendinţele de consum ale societăţii.

„Factorii care contribuie la transformarea copiilor în consumatori sunt reprezentaţi de un număr enorm de imagini, de mesaje care le induc acest comportament“. Strategiile de marketing care îi vizează pe copii devin tot mai rafinate, pe măsură ce schimbări tot mai dramatice intervin în viaţa familiei, acolo unde începe educaţia. Or, familia modernă este pe cale să devină foarte diferită de modelul tradiţional. Experţii în marketing mizează pe infinita putere de persuasiune a copiilor asupra părinţilor.

Psihologia şi marketingul

Contra unor sume fabuloase, companiile obţin serviciile experţilor în psihologia juvenilă pentru a avea acces la cunoaşterea profundă a nevoilor emoţionale, sociale şi legate de vârstă ale copiilor. Bazându-se pe studii aprofundate care analizează comportamentul, creaţiile artistice, imaginarul, ba chiar şi visele copiilor, companiile dezvoltă strategii de piaţă din ce în ce mai sofisticate pentru a-şi atinge ţinta juvenilă.

Produsele occidentale sunt produse de masă consumeriste, adică scumpe şi proaste.

“Există azi, pretutindeni în jurul nostru, dovezi incredibile ale consumului şi abundenţei, rezultate din multiplicarea obiectelor, a serviciilor, a bunurilor materiale. La drept vorbind, oamenii care duc o viaţă opulentă nu mai sunt înconjuraţi, ca până acum, de alţi oameni, ci de OBIECTE. Societatea de consum este totodată o societate în care este o societate de dresaj colectiv în vederea consumului. Societatea de consum se bazează nu doar pe obiecte şi servicii, ci mai ales semnificaţia lor, începând de la marcă până la bucuria pe care ele o promit. În contextul nevoilor “fabricate” şi al consumului de “semne”, individul devine din ce în ce mai înstrăinat de sine, nemaiputând concepe şi un alt mod de viaţă, fiindu-i greu, dacă nu imposibil, să cunoască adevărul despre sine însuşi şi despre eventualele opţiuni independente de dorinţele inoculate. Consumatorul are astfel doar aparent dreptul la o individualitate distinctă (în orice direcţie ar căuta diferenţierea, aceasta nu ar fi în final decât tot o conformare) şi rămâne doar cu iluzia unei libertăţi de alegere.”

Cel mai important efect al societăţii de consum este alienarea, pentru că, în calitate de consumator, omul devine solitar, izolat, sau în “comunitate”, în cel mai bun caz gregar, atunci când urmăreşte programul tv împreună cu familia sau merge la un meci împreună cu prietenii etc. Relaţiile interumane sunt profund afectate, devenind superficiale şi lipsite de conţinut şi autenticitate. Totul devine, direct sau indirect, marfă, indivizii devin artefacte şi “vând” imagini.

Logica mărfii s-a generalizat, guvernând nu doar procesele de muncă şi produsele materiale, ci şi întreaga cultură, sexualitatea, relaţiile umane, până şi fantasmele şi pulsiunile individuale, în sensul în care toate funcţiile, toate nevoie sunt obiectivate şi manipulate în termeni de profit, dar şi în sensul mai profund în care totul este spectacularizat, adică evocat, provocat, orchestrat în imagini, semne, în modele consumbile.

Este clar si indubitabil ca, pentru ani de zile, sistemul capitalist a trait majoritar din consum, peste 70% din PIB-ul SUA provenind din consum. După 25 de ani de liberalism şi democraţie, societatea românească are încă multe dezechilibre. Mai ales la nivelul trăirilor sufleteşti, lucrurile nu s-au aşezat. Libertatea încă se asumă ca libertinaj, dorinţele recunoaşterii imediate se asociază cu derapajele în violenţă, depresii, consum de droguri etc. Astăzi, vorbindu-se de comportamentul individualist, de puterea realităţii băneşti asupra firii oamenilor, în general, s-a creat o deziluzie. Se afirmă frecvent că acum oamenii nu mai au înţelegere, generozitate, altruism faţă de alţii şi se orientează de la vârste mici spre un sistem de valori capitalist, care pune accentul pe eficienţă şi individualism. Divertismentul este una din stările induse de globalizare, de postmodernitate. Alături de divertisment, apare şi prioritatea, indusă de ideologia globalizării, cea a consumismului. Cum „modelează” ea comportamentul oamenilor?

De cele mai multe ori, media de divertisment reuşeşte să întărească tendinţa spre agresivitate, spre violenţă. Chiar dacă cererea publicului este evidentă spre divertisment, spre consum (chiar se numeşte „consumism”), nu trebuie uitat că obiceiurile se formează în timp, stilul se formează în timp (în ultimul timp, stilul se imită orbeşte, după modelele Vestului), cele mai multe sunt copiate neselectiv, astfel că pe canavaua psihomorală se construieşte o realitate, alta decât cea existenţială.

Daca in anii ’50 cand a inceput totul, se lansa o jucarie tematica dupa un serial sau un desen animat numai daca aceasta ajungea foarte popular, acum acestea sunt concepute inaintea lansarii productiei, de fapt sunt desene animate sau animatii create special pentru a vinde jucarii si jocuri pe calculator, majoritatea productiilor destinate copiilor fie ca vorbim de animatii, filme sau desene animate fac mai multi bani din activitati de marketing adica : jucarii, tricouri si sepci inscriptionate, sonerii la telefon, jocuri pentru pc sau tableta decat din difuzarea productie propriuzise. Deja la noi in tara, prima generatie care a crescut cu Cartoon Network, MTV si McDonald’s incepe si accepta toate nazurile plozilor pentru ca isi amintesc cum erau ei. In occident fenomenul a ajuns deja la a cincea sau a sasea generatie de consumatori indoctrinati de mici copii iar profiturile industriilor implicate sunt imense si cresc an de an. In 2010 suma totala cheltuita de copiii si aici vorbim de banii lor de buzunar (alocatii, banii primiti de la parinti) era de 40 de miliarde de dolari doar un Statele Unite ale Americii, prin comparatie bugetul de stat al Romaniei este de 30 de miliarde de euro.

In ziua de azi nu este ceva neobisnuit ca un lant de restaurante fast-food sau o companie producatoare de dulciuri sau de bauturi energizante sa sponsorizese competitii ale copiilor, cum este de exemplu Cupa Liceelor, copiii insa sunt usor de manipulat si ajung sa consume fara sa isi dea seama niste produse care nu sunt neparat bune pentru ei. Rezultatul este o generatie de copii obezi de la prea multe bauturi carbogazoase saturate de zahar si de la produse fast-food, cu grave probleme de concentrare din cauza jocurilor pe pc si a gadgeturilor care le ocupa toata atentia.

Astazi s-a ajuns la perfectiune, consumatorul si consumismul sunt ridicate in slavi zi de zi, planeta moare in jurul nostru sufocata sub munti de deseuri si de gunoaie in vreme ce noi suntem prea ocupati sa dam like si check in pentru a mai observa ca se mai intampla si altceva in jurul nostru. Sistemul functioneaza asa de bine incat ei stiu totul despre noi si ne pot vinde orice chiar daca nu vrem, asa se face ca mancam si bem toate mizeriile posibile si ajungem obezi, deprimati, diabetici si tot soiul de probleme de sanatate. Noi nu avem practic nici o scapare, suntem atat de indoctrinati in acest sistem de mici copii si atat de bombardati de reclame oriunde ne aflam incat functionam ca niste zombi.

Publicitatea targhetata a cucerit si ultima reduta, intimitatea noastra. V-ati intrebat vreodata de ce s-au creat retelele de socializare? Dincolo de teoriile conspiratiilor care spun ca sunt mecanisme de spionaj ale populatie controlate de „Big Brother”, motivele sunt mult mai practice. Cu ajutorul acestor sondaje oamenii spun tot despre ei de buna voie sa fara sa isi dea seama, spre deosebire de sondajele rigide facute pe strada unde toti incercam sa dam raspunsurile care credem ca sunt adecvate, pe retelele de socializare tindem sa ne personalizam pagina si sa o asociem cu lucrurile care ne plac, iar cand acele lucruri care ne plac sunt o marca de haine, sau o marca de telefoane mobile, sau un cantaret sau o echipa de fotbal aceste lucruri devin parte din identitatea noastra pe care ne-o asumam online. Iar companiile folosesc aceste informatii pentru a concentra doar acele lucruri care ne plac in fata ochilor nostri, astfel incat buzunarele noastre sa fie ceva mai goale, iar ale lor ceva mai pline.

Coca-Cola este una dintre cele mai populare bauturi din lume, consumata zilnic de milioane daca nu de miliarde de oameni. De mai multi ani circula tot felul de informatii despre aceasta bautura, despre ce contine dar mai ales despre efectele ei nocive. Pe ambalaj sunt trecute valori orientative ale ingredientelor din compozitie iar compania face eforturi pentru a isi crea o imagine cat mai transparenta, chiar acum cateva luni lansase o companie despre care am scris, si prin care ingredientele bauturii puteau fi consultate pe un site. Cel mai nociv ingredient din compozitia sa este zaharul, si totusi cat zahar este intr-un pahar de Coca-Cola? Asadar daca un pahar de 0,5 l contine echivalentul a 44 de pliculete de zahar imaginati-va cat zahar consumati saptamanal fara sa stiti? Cea mai periculoasa dependenta nu este cea data de tigarete sau de cocaina ci mai degraba cea data de zahar, aceasta dependeta de zahara este factorul principal ce cauzeaza obezitate in societatea contemporana.

In ultimii 300 de ani pe masura ce tehnologia a avansat. Calatoria cu vaporul sau trenul,produse de consum produse in masa la preturi accesibile pentru mase,ziare care oferau infromatii despre locuri pe care multi nici nu le-au vazut,telegraful si multe alte inovatii creau impresia ca nu se poate merge decat mai sus,mai bine. Ei bine ce s-a ignorat atunci este ca suntem pe o planeta finita ca suprafata si ca resurse. Ce facem noi in aceasta situatie?Cea facem de cateva decenii,acceleram,suntem ca un tren care se indreapta cu viteza maxima catre un zid. Imi amintesc la inceputul anilor ’90 cum auzem de la cei care plecau pe „afara” despre abundenta de acolo,produse mult mai ieftine ca la noi. Cand auzeam ca occidentalii isi schimba electronicele si electrocasnicele la 2-3 ani si le lasa in fata casei chiar daca inca functioneaza ramaneam mut. De ce ar vrea cineva sa arunce de buna voie un produs care functioneaza? Si de ce sunt mai ieftine acolo,nu ar trebui sa fie mai scumpe,dar fiind ca sunt mai complexe si deci mai greu de produs? Erau intrebari pe care mi le puneam la 12 ani,dar nimeni in jurul meu nu facea la fel,ei concluzionau ca „nu vor astia sa dea ieftin la popor ca sunt comunisti” si de aici s-a nascut ideea ca absolut toate produsele romanesti sunt proaste.Nimic mai fals,am multe produse vechi,romanesti care functioneaza impecabil si astazi.

In ceea ce priveste preturile mici,occidentale,in articolul din Business Insider se ofera si explicatia cu exemplul electrocasnicelor,asa numitele white goods adica aparate frigorifice,masini de gatit,hote etc. In primul si in primul rand e nevoie de propaganda,si nicaieri nu e mai evident decat propaganda gatitului. Zeci de emisiuni si documentare ,articole in care gatitul este ridicat la rang de arta. Apoi decoratiunile interioare,trebuie sa fie neaparat in ton cu tendintele care oricum se schimba la cativa ani. Insa toate astea costa bani,sunt genul de produse de folosinta indelungata pe care omul le cumpara odata sau de doua ori in viata,sau cel putin asa era pe vremea parintilor nostrii. Asadar solutia este coborarea preturilor,care se obtine in trei feluri,in primul rand datorita automatizarii,robotii sunt mai eficienti decat oamenii,in al doilea rand producatorul si retailerul mai taie din incentives,adica din marja de profit,intrucat va urma modelul profit din volum,si in al treilea rand se reduce drastic calitatea. La aceasta din urma motivele sunt atat costurile mai scazute de fabricatie cat si uzura programata. Ca si exemplu stiati ca Ikea face mobila din carton presat? Si cu toate astea este lider mondial in domeniu. Frigiderele,congelatoarele sau lazile frigorifice din ziua de azi care sunt sub 1000 de euro se incadreaza in aceasta categorie,majoritatea cu compresoare de proasta calitate gen Jia Xipera ,cu placi de recire integrate si fabricate din aliaje proaste ca sa cedeze in cativa si sa nu poate fi reparate,cu serpentin e de racire din cel mai prost fier ca sa rugineasca de la condensul care apare in bucatariile normale. La fel si la plitele incorporabile pe gaz cu butoane din plastic ordinar si la care se strica repede aprinderea si sigurantele,la fel si la aragazele moderne,la fel si la cuptoarele electrice la care se strica placa electronica sau la masinile de spalat cu tabla subtire ca hartia si cu cuvele lor din poliplex,un plastic in fond,si cu motoarele lor Haier facute din metal ordinar ca sa se strice mai repede.

Toate astea au ca scop nu doar banii din buzunarul tau,oricum in cele mai multe cazuri banii nici nu ii ai,ii imprumuti de la banci,dar cum banii sunt fiat money, adica money as debt,bani creati ca si datorie pe un calculator,te intrebi care este scopul? Simplu,scopul este puterea,controlul. Un om care e dator,face orice ca isi tina slujba care ii plateste care ii plateste ratele la casa,leasingul la masina si descoperirile pe cardul de credit. Numai ca nu ajungi niciodata sa scapi de datorii pentru ca produsele se strica constant deci trebuie sa impumuti bani ca sa iti cumperi altele sau mereu apare un nou smartphone sau laptop sau haina pe care trebuie sa o ai.Si uite asa esti prins in sistem fie ca vrei sau nu.Sclavie moderna,eficienta maxima,fara lanturi,fara paza,si nu ai cum sa scapi,odata intrat in sistem nu mai poti iesi decat foarte greu.

Efectul secundar este distrugerea planetei si irosirea irationala a resurselor naturale si pe termen lung ar putea duce la autodistrugerea planetei. Partea trista e ca ne sapam singuri groapa cu buna stiinta,insa asta nu pare sa ii ingrijoreze pe cei 1 % care ne conduc. Atata timp cat ei sunt bine,nu conteaza ca prin Africa sau America de Sud oamenii mor la propriu din lipsa celor mai elementare conditii de igiena,sau ca in Romania se moare prin spitale,sau ca la nivel global milioane de oameni mor anual de cancer.

Nu suntem doriti,suntem prea multi,mancam prea mult si le poluam aerul,de aceea trebuie sa fim exterminati incetisor,nu prea repede ca ne prindem si facem taraboi,asa un cancer la plaman,HIV,E-uri in alimente si murim incet si sigur. Cei care vor mai ramane vor fi insemnati cu cipuri mai ceva ca vitele,deja suntem urmariti pas cu pas prin intermediul camerlor video stardale sau a telefoanelor mobile prin intermediul carora suntem urmariti pas cu pas.

Polarizarea sociala in doua clase bogati si saraci si prapastia tot mai mare dintre ele este un fenomen din ce in ce mai vizibil si mai presant in viata de zi cu zi,nu doar in Romania ci in intreaga lume,chiar si in Statele Unite ale Americii,cea mai bogata tara din lume. Bogatii devit tot mai bogati iar saracii din ce in ce mai saraci.

Pe de alta parte observa un alt trend care izvoraste din lacomia si dorinta nesatioasa a oamenilor de a consuma cu orice pret,cat mai mult.

Nu stiu unde e criza despre care vorbeste lumea atata la televizor pentru ca atunci cand se deschid magazine pe banda inseamna ca,consumul este in crestere nu? In drumul meu am observat trei locatii in locuri diferite din Bucuresti unde acum se construiesc supermaketuri,intr-unul era inainte un restaurant iar acum se face un Carrefour Express,in altul era un Flanco inainte iar acum se face un Mega Image iar in al treilea era un Domo si la fel se face un Mega Image. Oare nu sunt destule malluri si supermaketuri in Romania? De unde atata putere si pofta de cumparare ca sa traiasca toate?

Lumea contemporana este marcata de o suma de tendinte ideologice care au ca rezultanta consolidarea unei societati de consum. Ideologia confisca si distorsioneaza sensul profund al vietii. Prin ideologizare persuasiva asistam la o omorare a vietii si la inlocuirea acesteia cu surogate de existenta, usor de accesat intr-o societate inteleasa ca o uriasa piata de consum.

Societatea de consum bazata pe dorinta de castig, pe exacerbarea poftelor, pe realizarea de nevoi artificiale este cadrul dezvoltarii mortii spirituale traite la nivel personal si colectiv. in aceasta logica a consumului persoana este transformata in obiect, relatia de comuniune este inlocuita cu exploatarea egoista si discretionara a lumii si a semenului transformate in obiecte.

In societatea noastra, o societate bazata pe manipulare crunta, ignoranta, apatie, consumerism si disparitia valorilor. Se castiga sume colosale de bani convingand oamenii sanatosi ca sunt bolnavi. Companiile farmaceutice sunt implicate cu totul in aceasta mediatizare a bolilor si apoi a produselor medicamentoase care sa ”vindece” aceste boli.

In general, firmele de publicitate muncesc pentru companii uriase, multinationale : Carrefour, Kaufland, Ikea, McDonalds etc, supermarketuri sau firme care aduc marfa din import. Taranii romani nu au unde sa isi vanda produsele, pentru ca gigantii financiari aduc marfa din tari unde industrializarea agriculturii face productii uriase, fara respect fata de mediu.

Profitul e mai important decat oamenii: asta cumparati, odata cu rosiile din Spania sau merele din Australia. De ce nu scriu ziarele despre ingenuncherea Romaniei de catre multinationale? De ce nu vorbesc televiziunile despre discriminarea agricultorilor si producatorilor romani, carora li se cer taxe suplimentare de raft? Pentru ca majoritatea traiesc din publicitatea platita de ei. In acelasi fel inchid ochii si politicienii la importurile masive si lipsa de productivitate a Romaniei. E prea mult sa spun ca publicitatea atenteaza la libertatea presei? Nu cred: e de ajuns sa privim la cazul Rosia Montana si la tacerea presei in jurul acestui subiect, bine antifonat cu bani din publicitate.

Nu in ultimul rand, publicitatea este anticultura. Incearca sa ne faca o viata standardizata, cu cateva marci care sunt omniprezente. Mall-urile din toata tara sunt la fel. Mall-urile din intreaga lume tind sa fie la fel. Aceleasi cafenele, aceleasi restaurante, aceleasi marci. Ceea ce este diferit este considerat „concurenta” si trebuie eliminat. Cand, de fapt, intr-o lume globalizata, ar trebui sa incurajam diferenta, sa incurajam recursul la identitate. Cultura inseamna diversitate, personalitate si autenticitate. Publicitatea insa nu vrea asa ceva. Vrea uniformizare. Vrea sa renunti la ceea ce este specific romanesc, pentru ceea ce este plat, uniform, standard, „international” sau „european”. De-asta avem acum Halloween si Valentines Day: ca sa avem motive sa cheltuim in plus pe retete mondiale.

Asa se fragilizeaza si se domina o societate: facandu-i pe oameni sa se indeparteze de ei insisi, de prieteni, de familie, de orasele in care locuiesc, de fapt, de valorile care ii unesc si ii fac solidari. Daca valorile care ii unesc pe oameni sunt doar shopping-ul si banii, societatea nu va ajunge prea departe. Acestea sunt valorile promovate de publicitate! Pentru cei care o fac, nu suntem fiinte umane, suntem doar mijloacele lor de a atinge un anumit profit. Si ei incearca din toate puterile sa fim doar consumatori, scopul nostru in viata sa fie shopping-ul, o masina mereu mai puternica, mai luxoasa, vacantele cat mai exotice, telefoanele cat mai exclusiviste. Si daca nu ne supunem acestor noi comandamente, publicitatea stie sa te faca sa te simti inadaptat, ramas in urma, un sarantoc.

Din dorinta de a fi „in randul lumii” cedezi, si in felul asta incepe spiritul tau sa se piarda, sa se uniformizeze. Reclamele te indeamna permanent sa iti faci copilul obez in fast-food-uri sau sa razi Muntii Apuseni cu natura si istoria lor, doar pentru aur si bani. Incearca sa te convinga sa bei bauturile lor ca sa fii natural, cand de fapt, ceea ce bei e un produs chimic; te imbie cu produse cosmetice pentru a te face complice la siluirea feminitatii in sabloane, incearca sa te convinga ca iti vor da aur si o viata mai buna, cand de fapt, te vor otravi cu cianuri.

Când capitalismul ne spală creierul

În România de astăzi se scrie mult despre „valorile occidentale”: drepturile omului, societatea civilă, multiculturalism. Europa unită, pe portile căreia încercăm să intrăm, ne pare o catedrală a democratiei, legalitătii si a marii culturii ; cel ce păseste în sfîntul spatiu „comunitar” este pătruns de lumina celor mai înalte principii si valori pe care le-a creat umanitatea. Multi presupun că românii îsi vor regăsi, în sfîrsit, „vocatia europeană” de îndată ce vor fi admisi în UE. Putini remarcă o realitate de necontestat: în lumea contemporană vocatia europeeană se confundă din ce în mai mult cu vocatia consumistă. Europenii de astăzi si românii de mîine (din 2007) se vor regăsi într-o comuniune consumistă, celebra commodity communion, care va elimina treptat celelalte forme de interactiune umană. În cele din urmă, noi si celelalte neamuri vom uita cu totul de „acest continent mirabil”.

Prăbusirea comunismului în Europa de Est a fost urmată de o adevărată revolutie consumistă. Eliberati din cusca totalitarismului, esticii au echivalat libertatea cu libertatea consumatorului de-a alege marfa dorită; democratia cu nivelul de trai la „standarde occidentale”; drepturile omului cu dreptul de-a munci, pe „bani buni”, oriunde în Occident.

La începutul anilor 90, am asistat la eliberarea explozivă a dorintei de a consuma. Cum s-au deschis granitele tării, românii au năvălit în Turcia, la cumpărat de blugi, haine de piele, spray-uri si alte nimicuri sclipicioase din bazarurile Istambulului. Comertul cu marfă ieftină si proastă, de provenientă orientală , a umplut orasele României cu tarabe si „buticuri”. Revolutia consumistă a început cu micul comert stradal, importul de rable poluante, si telenovele latino-americane. Occidentul si-a facut simtită prezenta mai ales prin produsele-vedetă, hamburger-ul MacDonald, Coca-Cola, Michael Jackson în concert la Bucuresti, filmele americane. Descătusarea libidoului consumist a măturat constrîngerile impuse de vechea „productie”. Munca a devenit facultativă, întreaga tară intrînd în vacantă. Proletariatul, aflat în somaj tehnic, a inaugurat chermeza protestelor. Salariile compensatorii oferite minerilor disponibilizati au luat calea unui consum aberant (băutură, produse electro-casnice).

După 1989 prăbusirea productiei interne, coruptia si măsurile de austeritate impuse României de către Fondul Monetar International, au creat un climat de sărăcie generalizată. În mod paradoxal, pauperizarea populatiei a intensificat febra consumistă.

Concomitent, „comunitătile de consumatori”, tind să înlocuiască comunitătile umane traditionale. „Clasa socială”, „natiunea”, „familia” devin structuri din ce în ce mai slabe, incapabile să-l încadreze pe individ. „Băietii de cartier” din România, care ascultă „gagsta rap” si imită star-urile MTV în gesturi si îmbrăcăminte, se simt mai aproape de tinerii „cool” din „State”, decît de conationalii lor.

România are toate sansele să devină în următoarele decenii o societate de consum, cu avantajele si dezavantajele ei. Hypermarket-urile vor împînzi tara, oferind spre vînzare, aproape exclusiv, produse din import. În sistemul laissez-faire al tehnoglobalismului, rolul României va fi să înghită o parte din supraproductia statelor avansate, nicidecum să devină un producător. Banii pentru consum vor fi asigurati din împrumuturi – atît populatia cît si statul se vor îndatora la sînge.

Săraci si bogati, tineri si bătrîni, vor fi preocupati doar de partea materială a vietii. Banul va fi etalonul universal, criteriul de valoare suprem, alfa si omega unei societăti în care idealismul se va reduce la „cum să devii milionar în euro”.

Odata cu instaurarea capitalismului salbatic si transformarea oamenilor din tarile dezvoltate in adevarate societati de consum,dependenta omului fata de viciile promovate cu subtilitate de elitele iudeo-masone prin publicitate mascata a devenit o adevarata boala in societatile lumii moderne.In lipsa cunoasterii adevaratelor valori,a spiritualitatii si credintei adevarate,obscurantismul si manipularea mentala a pus stapanire pe majoritatea tinerilor si nu numai, din societatea asa zisa moderna a tarilor cu potential economic ridicat.Impotriva tinerilor si spre distrugerea lor,se folosesc armele psihologice moderne care sub masca ,,fericirii,binefacerii si modei apusene moderne” ii incurajeaza sa fumeze,sa consume alcool,sa priveasca filme de groaza si pornografice,sa se drogheze si sa-si inceapa cat mai devreme viata sexuala in scopul distrugerii, cat mai devreme posibil, a lor ca indivizi.Ce poate fi mai rau decat desfraul,dezmatul si viata dezordonata,aceaste boli groaznice care calca in picioare iubirea,fidelitatea,frumusetea si nobletea existentei umane?

Cum distruge societatea de consum copilăria?
Transformaţi prematur în consumatori, copiii cad pradă depresiei şi complexului de inferioritate. Experţii avertizează că societatea de consum distruge copilăria.

„Mamă, vreau şi eu jocul ăsta! Toţi copiii îl au!“. „Îmi cumperi şi mie un mobil cu cameră foto şi mp3 player? E cu reducere!“. Mai toţi copiii şi adolescenţii îşi trag de mânecă părinţii, încercând să-i convingă să le cumpere ceva la modă, iar aceştia rezistă cu greu în faţa valului de cereri născute încă din faza copilăriei. Mulţi recunosc că au cedat la presiunile copiilor.

Sub influenţa reclamelor şi a modelelor societăţii de consum, mulţi copii şi adolescenţi se transformă în consumatori obsedaţi să posede, dependenţi de bani şi de puterea volatilă pe care aceştia le-o asigură. Invadată de mercantilism, copilăria îşi pierde conţinutul şi e dominată de egoism, complexe şi de nefericire.

22805_655993177865824_1914221680777282848_n

Văd că nimeni de pe aici nu a înțeles mecanismul. Capitalismul se prăbusește pentru că băncile creează bani din nimic și percep dobândă, adică bani care nu există. Pentru asta trebuie să existe continuu creștere economică accelerată, pentru a da valoare acestor bani fictivi, lucru care nu poate dura la nesfârșit! Criza alimentară este provocată de faptul că șmecherii speculază acum la bursă și cu prețul alimentelor, iar printr-o lege de prin anii ’80, rezervele strategice de cereale nu se mai fac de către state ci de firme private care manipulează prețurile după cum vor ele.

Multiculturalismul si feminismul, neoliberalismul, care sustine capitalismul financiar si globalizarea galopanta, precum si tehnologismul nu mai sunt ideologii adverse; ele conlucreaza, se sustin reciproc. De pilda, dezvoltarea exponentiala a tehnologiilor industriale, finantate de stat si marile organizatii (firmele transnationale in primul rand) a dus la aparitia productiei de masa care, la randul ei, a favorizat consumismul si dezvoltarea pietei mondiale. In universitati, educatia tehnica, devenita de o importanta esentiala, este insotita de un invatamant ideologic cunoscut sub numele de “corectitudine politica”.

Angrenajul tehnoglobalist mentine masele permanent mobilizate intr-o goana nebuna dupa scopuri, obiecte si imagini derizorii. Desi se tot vorbeste de libertate, aceasta noua ordine mondiala se opune sau impiedica satisfacerea in regim de libertate a nevoilor fundamentale ale persoanei umane. In societatea de astazi, omul de rand este incapabil sa mai controleze circumstantele propriei sale vieti. Cu alte cuvinte, satisfacerea nevoilor noastre fizice (hrana, apa, imbracaminte, adapost) si psihice este subordonata satisfacerii necesitatilor “tehnice” (economice, financiare) ale Angrenajului tehnoglobalist, nevoi care devin absolute.

Tinerii de astazi din Europa nu mai au nici o perspectiva din cauza modelului neoliberal impus de globalisti. Mai este si o problema de mentalitate. Daca un tanar ar sti sa lucreze pamantul sau ar fi stapan pe un mestesug ar avea asigurata ziua de maine. Ajung insa la varsta de 25 de ani si chiar “nu sunt buni de nimic”. Nu este vina lor ci a sistemului de educatie, a societatii in general.

Ovidiu Hurduzeu: O situatie generala. In SUA, ii tin pe tineri in scoala pana la 18 ani fara sa-i invete ceva folositor pentru ei sau societate. Toti sunt “pregatiti” ptr “college” desi unii dintre ei abia stiu sa scrie la varsta de 18 ani. Cand i-am intrebat pe profesorii americani de ce copiii nu sunt indreptati catre scoli de meserii (vocational school), s-au uitat lung la mine. “Nu se poate, asa ceva ar fi considerat o discriminare.” In timp ce milioane de tineri ard gazul prin “college” si se indatoreaza la banci ptr toata viata – taxele scolare la stat au ajuns aproape la fel de mari ca cele din invatamantul particular – nu-ti vine nimeni sa-ti repare ceva in gospodarie fara cel putin o suta de dolari.

Irina Bazon: Tinerii nu concep o viata fara “studii superioare” si fara munca in corporatii fiindca se desprind de familii la varste fragede si de mici le este indusa, inclusiv prin scoala, mentalitatea ca trebuie sa se “realizeze” in cariera, iar scoala, si mai ales “studiile superioare”, ii pregateste pentru societatea de consum (se cultiva si mentalitatea ca in strainatate e “civilizatia” si acolo se pot realiza si pot trai cel mai bine). Scoala nu-si mai propune formarea unor oameni intregi, ci “competente”, oameni asimilabili, utili in multinationale; oameni specializati intr-un domeniu restrans, care nu mai au cunostinte in afara celor limitate la domeniul respectiv, nu mai spun de o cultura generala mai larga si de acea cultura care sa le formeze constiinta radacinilor. Se pune accent pe competente si specializare. Limitarea omului la un domeniu restrans conduce la imposibilitatea de a-si mai forma o viziune globala asupra lumii, de a mai intelege ce se intampla in jurul lui sau cu sine. In plus, e incapabil sa mai perceapa ce e aceea o ierarhie a adevarurilor, care sa-l ajute sa se orienteze, sa aiba niste repere solide si sanatoase. Accentul pe specializare si acest tip de pragmatism reductionist a facut si din economie o stiinta fizica, in care accentul s-a deplasat de pe om pe atingerea “eficientei”, pe maximizarea profitului. Desigur, cauza acestei situatii, de fapt principala, este si secularizarea tot mai accentuata, care a promovat o viata iesita din rost si din limitele firesti, relativismul valoric, idolatrizarea muncii corporatiste.

Omul se dezvolta firesc si armonios in cadrul familiei, insa tinerii sunt smulsi din familie la varste fragede, parintii nevoiti sa munceasca in corporatii nu mai au timp pentru ei sau, si mai rau, si-i abandoneaza pentru a slugari la straini, departe de casa si tara. Astfel are loc erodarea familiei, de care profita sistemul neoliberal corporatist. “Specialistii” vin cu tot felul de “solutii” false, fie statul minimal, pentru a permite big business sa-si intinda tentaculele distrugatoare fara sa mai intampine niciun fel de ingradire, fie big government. Dar ambele sisteme se sustin de fapt reciproc, sunt construite pe individul masificat, dezradacinat si nu pot asigura conditiile ca acele comunitati care alcatuiesc societatea sa se poata dezvolta, incepand cu cea mai mica, dar care este de baza si cea mai importanta: familia.

Ei nu inteleg ca restaurarea familiei traditionale trebuie sa fie prioritara. Doar astfel se va crea si o coeziune, se va intari si va fi restaurata societatea in ansamblu. Cum arata Allan Carlson intr-un articol pe care l-am tradus (Economia centrata pe familie), solutia este crearea acelor conditii care sa permita familiilor sa fie din nou numeroase si puternice, capabile sa se autosustina. Daca aceste celule de baza sunt sanatoase, intregul organism social este sanatos. El mai arata necesitatea ca familiile sa-si recapete functiile firesti (fiindca un numar prea mare dintre aceste functii pe care le indeplineau inainte familiile au fost transferate catre corporatii si stat, aceasta fiind o cauza esentiala a destramarii familiei si a societatii), in principal cea educativa si cea economica. De insanatosirea acestei unitati de baza a societatii depinde insanatosirea altor sfere esentiale precum economia si invatamantul.

Sursa : irinamonica.wordpress.com

atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com

Badea Gheorghe

Ileana

Ruxandra Răşcanu

colectionaruldesuflete.net

Un gând despre &8222;Tinerii de astazi din Europa nu mai au nici o perspectiva din cauza modelului neoliberal impus de globalisti&8221;

  1. Buna ziua, foarte bine ticluit articolul, analizeaza foarte bine realitatile cotidiene si are un bun balans intre observatie si premonitie. Sunt de acord cu aproape tot ce e in articol, insa vreau sa intreb daca aveti si propuneri de remediere a situatiei? Un simplu latrat pe un blog nu va rezolva nimic, ma intereseaza daca aveti un plan viabil care sa trezeasca masa consumatoare din aceasta capcana de uniformizare. Poate pe viitor e bine sa aveti si sugestii de redresare in afara de a semnala anumite aspecte, altfel nu va diferentiati cu nimic de cei pe care-i infierati in articole, din punctul meu de vedere…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s