IMPERIUL AMERICAN SI SECOLUL FRICII

11208663_979519432059187_531906624593410310_n

Documentarul Principiul Puterii – Partea I, Imperiul

Prin acest documentar vom vedea insa ca, sub propaganda superputerii care promoveaza democratie si prosperitate prin economia de piata in lume, se afla aceleasi metehne sangeroase, cinice si nemiloase specifice oricarui imperialism. Un tipar de interventie abuziva se poate identifica din cazurile prezentate: acolo unde interesele economice sau geopolitice sunt amenintate, SUA declanseaza o agresiune propagandistica prin care realitatea e falsificata (inventand pericole imaginare), infatisand conflictul ca o amenintare la adresa democratiei (sau, nu-i asa, a statului de drept) si a libertatii economice (a corporatiilor proprii, desigur). 

E de mentionat ca foarte multe lucruri interesante nu se regasesc in sinteza de mai jos, avand in vedere intinderea apreciabila a filmului. De asemenea, e de retinut faptul ca alte aspecte sunt problematice (a se vedea descrierea de pe canalul youtube). Documentarul incepe cu constatarea ca sfarsitul razboiului rece, in 1989, in ciuda asteptarilor (sfarsitul unei perioade de confruntare intre blocuri militare opuse), nu a adus modificari in cheltuielile bugetare ale SUA catre “complexul militaro-industrial”, respectiv catre marile corporatii producatoare de arme si tehnologii ale razboiului, catre armata si servicii secrete. Bugetul alocat armatei a crescut exponential odata cu atentatele din 9 septembrie 2001, SUA ajungand la o amploare impresionanta a retelei sale de baze militare raspandite pe intreg globul pamantesc. Intrebarea la care incearca sa raspunda documentarul este de ce marile puteri considera de neconceput scaderea cheltuielilor alocate complexului militaro-industrial, chiar si atunci cand traverseaza perioade de pace.

Imperiul

Adam Smith a “profetit” inca din sec. XVIII ca America va ajunge un imperiu. SUA va capata, intr-adevar, proportiile unui imperiu global dupa al doilea razboi mondial, fiind confruntata cu concurenta celuilalt mare imperiu mondial – URSS. Acte ale administratiei americane arata insa ca, cel mai probabil, politica de inarmare a SUA ar fi fost aceeasi chiar si in absenta unui concurent ca URSS. Acest lucru poate fi probat prin evocarea a cinci interventii americane in diverse zone de pe glob, in toate servindu-se pretextul propagandistic al amenintarii sovietice in conditiile in care realitatile locale erau straine de orice legatura cu Moscova:

mossadegh

Iran, 1951

O prima astfel de interventie are loc in Iran, dupa alegerea democratica a lui Mohamed Mossadegh ca premier. Acest lider nationalist punea in pericol interesele companiilor petroliere britanice, dorind sa reduca avantajele pe care acestea le aveau din exploatarea petrolului iranian. Oficialii britanici si americani stiau foarte bine ca Mossadegh fusese adus la putere de o miscare democratica; cu toate acestea, pentru a se opune planurilor de nationalizare, au folosit ca tema propagandistica ideea ca noul guvern este unul dirijat de Moscova. MI5 si CIA s-au coalizat pentru a-l indeparta de la putere pe Mossadegh prin intermediul unei lovituri de stat, inlocuindu-l cu Șahul Iranului. Acesta a instituit un regim sustinut de SAVAK, politia politica iraniana ce a fost antrenata de CIA  inclusiv la capitolul torturi aplicate detinutilor politici. Regimul opersor al Șahului a provocat revolutia islamica iraniana din 1979, intr-o tara in care, anterior acestor evenimente, SUA si Marea Britanie figurau printre puterile straine cele mai populare… Acum, Iranul este un regim teocratic condus de Ayatollahi.

Guatemala, 1954

In Guatemala a avut loc o situatie similara, tot in cazul unui guvern ales democratic. Arbenz, noul premier, dorea sa realizeze o reforma agrara ampla prin care pamanturile sa fie impartite taranilor. Planurile sale au starnit indignarea marilor corporatii americane din Guatemala, cum ar fi compania Rockeffeler United Fruits, care controla 42% din pamanturile tarii. Desi Guatemala nici macar nu avea relatii diplomatice cu URSS, prin intermediul lui Ed. Bernays, fondatorul Relatiilor Publice, guvernul american si corporatia United Fruits au inceput o ofensiva propagandistica menita decredibilizarii guvernului guatemalez pentru asa-zisa relatie cu Moscova. Strategia sa de PR a constat in preluarea modelului folosit in cazul loviturii de stat din Iran si propagarea lui in mass-media americana. Astfel a  inceput o campanie mediatica ce a constat in aparitia de articole in ziare prestigioase si de mare tiraj (New York Times, Times, The Atlantic etc.) si de emisiuni TV in care se vorbea despre pericolul comunist din Guatemala, transformand aceasta tara intr-un front de lupta cu URSS-ul – fara sa fie cazul. Guvernul instalat de CIA s-a remarcat prin brutalitati si atrocitati savarsite impotriva populatiei locale, un adevarat genocid pentru care presedintele Bill Clinton si-a cerut, dupa decenii, scuze…

In razboiul civil ce a urmat, au fost masacrate numeroase populatii indigene, pe baza ideologiei securitatii nationale a“dusmanului din interior” ce trebuie eliminat.  Aceasta ideologie a dus la ruperea unitatii comunitatilor locale si la  intoarcerea oamenilor unii impotriva altora.

lumumba

Congo, 1961 

Evenimente similare s-au petrecut in Congo, dupa ce Patrice Lumumba a devenit premierul acestei tari. In Africa, vechiul colonialism, care consta in subordonarea si dominarea politica si economica a teritoriilor ocupate, fusese inlocuit de neocolonialism, situatie in care, din punct de vedere formal-politic, colonia isi dobandise independenta, ramanand insa, economic, complet dominata economic de puterea colonialista. Lumumba dorea sa puna vastele zacaminte de minerale sub autoritatea natiunii sale, lucru ce a determinat reactia fostei “metropole” – Belgia, care, asistata de ONU, a intervenit militar pentru a “redresa” situatia. Premierul congolez incearca sa castige, initial, sprijinul SUA si, dupa ce este refuzat, apeleaza la URSS, care intervine nesemnificativ in disputa – indeajuns de mult, insa, incat sa-l determine pe presedintele SUA, Eisenhower, sa decida uciderea lui Lumumba. In paralel, aceeasi masina de propaganda americana s-a pus in miscare pentru a acuza “comunismul” premierului congolez si faptul ca ar fi “marioneta” a sovieticilor.

Grenada, 1983

In Grenada a avut loc o miscare care a cautat sa introduca mai multe masuri sociale contrare pietei libere, cum ar fi invatamant de stat, asistenta medicala, programe de ocupare a fortei de munca etc. Faptul ca noul guvern a cautat sa aibe o politica externa independenta a provocat reactia neoconservatorilor regimului Reagan, iar SUA a invadat tara, pretextand ca vrea sa opreasca o lovitura de stat de tip cubanez din insula.

pics_domino

Teoria dominoului

Atitudinea administratiei americane era justificata prin teoria “domino”-ului: daca o tara din America Centrala va deveni “socialista”, atunci vor deveni si celelalte. Misiunea SUA ar fi fost, asadar, aceea de a impiedica raspandirea regimurilor “dictatoriale” sau “comuniste” si de a raspandi sau apara “democratia”. Problema este ca, statistic, in zona aflata sub controlul sau, SUA a incurajat un numar impresionant de regimuri totalitare care s-au remarcat prin mari incalcari ale drepturilor omului. In realitate, dincolo de invelisul propagandistic, realitatea era urmatoarea: amenintarea reala nu consta in culoarea politica a guvernelor, ci in politicile duse de acestea (cum ar fi reforma agrara a lui Arbenz, de pilda), faptul ca prin aplicarea lor se puneau in pericol interesele marilor corporatii si, daca ar fi fost permise astfel de politici, ar fi putut servi drept precedent sau exemplu pozitiv de celelalte tari din regiune sau care aveau conditii similare in interiorul lor.

Noam Chomsky gaseste atitudinea SUA ca fiind similara cu cea a mafiei care ii pedepseste pe cei care refuza sa-si plateasca taxa de protectie nu atat din cauza banilor aflati la mijloc cat pentru refuzul in sine, exemplul de nesupunere care ar putea deveni contagios. 

chile

Chile, 1973

Pe 11 sept. 1973, in Chile a avut loc o lovitura de stat ce l-a inlaturat pe presedintele Allende, ales democratic, cu generalul Pinochet, sustinut de SUA, ce a instaurat un regim de dictatura si represiune dura. Desi SUA nu avea niciun interes national vital in Chile, administratia Nixon-Kissinger a considerat ca alegerea lui Allende ar putea fi un “virus” contagios si, prin urmare, trebuie eradicat. Regimul Pinochet a aplicat in Chile politicile neoliberale ale Scolii din Chicago inspirate de Milton Friedman, axate pe ideea pietei libere, dereglementare, eliminarea cheltuielilor sociale, vanzarea resurselor naturale corporatiilor internationale pe sume modice etc. Presa internationala a prezentat acest program drept “miracolul economic chilian”. Un “miracol” care reprezinta, de fapt, “doctrina socului”, conform careia numai o criza puternica poate duce la o schimbare reala, structurala, a societatii. 

De fapt, adeptii doctrinei “pietei libere” sunt, cel mai probabil, simpli cinici care se folosesc de acest mit pentru a-si consolida propriile pozitii de putere si influenta. Nu sunt, cu alte cuvinte, niste adepti ai teoriei, ci sunt speculatori, manipulatori ai acesteia. In tarile in care a fost aplicata strict, aceasta ideologie a dus la o grava saracire a populatiei locale si a conditiilor elementare de viata. Au existat astfel de “miracole economice” si in alte tari latino, cum ar fi Brazilia, Mexic si, desigur, Argentina, unde totul a culminat cu o revolta de amploare a populatiei.

Yalta_summit_1945_with_Churchill,_Roosevelt,_Stalin_tight_crop

Fascismul

Benito Mussolini: “Fascismul ar trebui numit mai degraba corporatism, pentru ca presupune fuziunea dintre puterea de stat si puterea corporatista”. 

Ordinea mondiala de dupa al doilea razboi mondial, elaborata de CFR (Council of Foreign Relations, think-tank apropiat de Departamentul de stat al SUA) sub numele de “marea strategie”,  prevedea instituirea unei pax americana si inlocuirea hegemoniei globale britanice cu cea americana. Strategia continea si ideea limitarii suveranitatii tarilor in functie de pozitionarea fata de aceasta noua ordine economica. Banca Mondiala, FMI, ONU si alte institutii internationale erau vazute ca mecanisme care vor reglementa noua ordine. Marea Strategie prevedea, de asemenea, necesitatea controlarii unor zone din Orientul Mijlociu, din Africa si Asia – in ceea ce priveste resursele si populatia. 

A existat o complicitate tacita intre cele doua centre imperialiste care si-au impartit lumea: SUA si URSS. Documentarul prezinta si “negocierea” dintre Churchill si Stalin cand, pe un servetel de hartie, s-au impartit sferele de influenta ale Vestului si Estului sovietic in tarile din Sud-Estul Europei (respectiv, Romania si Bulgaria 90% influenta sovietica, Grecia 90% influenta britanica). In urma acestei intelegeri, Marea Britanie si, ulterior, SUA, au avut mana libera sa zdrobeasca miscarea comunista locala care, spre deosebire de alte tari (ca Romania) era mult mai puternica si influenta in randul maselor. Au facut acest lucru sprijinindu-se de fosti lideri fascisti. Acelasi tipar de actiune a fost repetat si in Italia, unde puternica miscare de stanga a fost reprimata prin recursul la fosta garda fascista. Scopul SUA era de a-si asigura controlul asupra acestei zone geopolitice, esentiala pentru controlarea Orientului Mijlociu. De altfel, Churchill admirase, initial, “opera” politica a lui Mussolini, inainte ca Italia sa deranjeze interesele anglo-saxone.

Politica de sprijinire a dictatorilor din lumea aflata sub hegemonia SUA a contribuit la ceea ce un critic al politicii presedintelui american postbelic Truman numea instituirea secolului fricii.

Sursa

Seria cuprinde 4 parti: Masini de fericire (partea I), Fabricarea consimtamantului (partea a II-a), Un gardian exista in mintile noastre: acesta trebuie distrus (partea a III-a),  Opt persoane savurand vin in Kettering (partea a IV-a).

Sigmund Freud credea că indivizii nu sunt conduși de gânduri raționale, ci de dorințe și impulsuri primitive și inconștiente. Pornind de aici, nepotul lui Freud, Edward Bernays, a tras concluzia că este prea periculos ca maselor să li se permită să își guverneze singure viețile. Consumismul (consumerismul) a fost soluția prin care li s-a dat oamenilor iluzia că dețin controlul, permițând în același timp unei elite să controleze societatea.

Bernays a inventat profesia de “public relations” în anii ’20 și a fost unul dintre principalii arhitecți ai tehnicilor moderne de publicitate, descriind fiecare truc – de la “cascadorii” de PR, la  alăturarea simbolurilor sexuale în reclamele la automobile – în cartea sa  Propaganda.

“Manipularea constienta si inteligenta a opiniilor si obiceiurilor organizate ale maselor reprezinta un element important intr-o societate democratica. Cei care manipuleaza acest mecanism nevazut al societatii formeaza un guvern invizibil care constituie adevarata putere conducatoare a tarii noastre” (Edward Bernays, Propaganda 1928) – sursa citat.

Transcrierea ideilor principale ale primei parti din Secolul Egocentrismului

– Serie documentara despre cum au fost folosite teoriile lui Freud pentru a dezvolta tehnici de control al maselor.

Edward Bernays (apare el insusi in documentar, la o varsta foarte inaintata): nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propaganda): primul care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop. A extins principiile publicitatii la politica, intuind ca daca sunt satisfacute (sau se da iluzia satisfacerii) dorintele egoiste ale oamenilor, acestia ar deveni mai docili. Bernays are un rol important in promovarea presedintelui american Wodrow Wilson ca un luptator pentru libertate si democratie. Observand succesul propagandei din timpul primului razboi mondial, a cautat sa obtina acelasi efect de persuasiune a maselor si pe timp de pace.

– Intrand in contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului sau, Bernays s-a intrebat daca nu ar putea face bani din manipularea subconstientului. Si-a dat seama ca decizia oamenilor si, mai mult, decizia grupurilor, nu este legata doar de informatie (nu este strict calcul rational) ci are o puternica dimensiune emotionala (irationala).

– Primul experiment al lui Bernays a fost campania de convingere a femeilor sa fumeze in public, intr-un timp in care gestul nu era tolerat de societate. A regizat un “eveniment”, in cadrul unei parade expusa mediatic, in care activiste feministe au aprins in mod ostentativ tigarile; mesajul mediatic a fost – “tortele libertatii“, asociind tigarile si fumatul in public de catre femei cu lupta feministelor pentru emancipare, cu libertatea si puterea. Cu acest eveniment mediatic a reusit sa faca din fumatul public al femeilor un act social acceptat. Experimentul a aratat ca elemente total irelevante (tigarile, in acest caz) pot fi transformate in simboluri puternice ale modului in care vrei sa fii perceput de ceilalti. Publicitatea, asadar, nu mai era legata de informatia legata de obiect, ci de perceptia sinelui, de dorinte si proiectii inconstiente. Nu pentru ca exista o NEVOIE de un obiect, ci pentru senzatia ca te vei simti bine (confortabil psihologic) cumparand acel obiect.

– Modelul comportamental al americanilor dinainte de Marea Criza era unul axat pe achizitia de bunuri in functie de NEVOI. Corporatiile au vrut sa schimbe acest comportament, deoarece punea limita productiei. Un magnat al Wall-Street-ului (Mazer) a scris explicit ca “trebuie sa schimbam America de la nevoi la o cultura a dorintelor. Oamenii trebuie invatati/deprinsi sa doreasca noi obiecte, chiar daca cele deja detinute inca mai erau bune sau neconsumate. Dorintele omului trebuie sa umbreasca nevoile sale.”

– Corporatiile incep in deceniul 3 interbelic sa deschida SUPERMARKETURILE. Treaba lui Bernays a fost acela de a crea consumatorul pentru acestea. A folosit reviste pentru femei, filmele si chiar studii psihologice “independente” pentru a face reclama clientilor sai; mesajul fiind acela ca actul de a cumpara nu este doar pentru acoperirea nevoilor, ci pentru a iti exprima eu-ul in fata celorlalti (express yourself). 

– In 1927 un jurnalist american a observat ca pentru american principala calitate nu mai era aceea de cetatean, ci de CONSUMATOR.

– Cum teoriile lui Freud despre instinctele agresive ale oamenilor, amplificate de fenomenul psihologic al multimilor, au devenit cunoscute in SUA, o serie de ganditori au afirmat ca este nevoie de o noua interpretare a democratiei, conform careia masele – turme dezorientate – trebuie controlate prin tehnici psihologice. Au devenit interesati de mecanismele psihologiei colective, psihologiei maselor, pentru a putea elabora strategii de control social. Astfel a aparut o noua teorie despre cum poate functiona democratia maselor: avand in centrul ei consumatorul, creat prin stimularea dorintelor sale, care, satisfacandu-le prin consum, devine DOCIL. Democratia nu mai este, in aceasta interpretare, o schimbare a mecanismelor de putere; prin noile tehnici psihologice, Bernays asigura perpetuarea mecanismelor de putere nedemocratice prin manipularea psihologiei multimilor.

– Interesant este ca Freud, inr-una din ultimele sale scrieri, ajunge la aceleasi concluzii pe care nazistii le vor pune in aplicare: libertatea individuala, democratia, trebuie eliminate, iar omul supus controlului. Nazistii nu au eliminat democratia pentru a reveni la o societate autocratica, ci au construit o alternativa: in centrul noilor mecanisme de putere raman sentimentele si dorintele maselor, canalizate insa intr-un mod diferit. Exponentul acestui nou aranjament a fost J. Goebbels, ministrul Propagandei in regimul nazist. Una din sursele de inspiratie ale lui Goebbels a fost E. Bernays.

Freud credea ca fortele irationale, fortele libidoului, “dragostea” (idolatria, in acest caz) ale multimilor sunt transferate asupra conducatorului, pe cand fortele si instinctele agresive, respectiv ura, sunt dezlantuite asupra celor din afara grupului. Nazistii au cautat in mod deliberat eliberarea acestor forte inconstiente, crezand ca le pot controla in favoarea lor.

– Goebbels a fost atras si de initiativa New Deal a presedintelui Roosevelet, afirmand ca acesta a “ales calea cea dreapta”. Folosind o organizare colectiva a societatii, Roosevelt s-a folosit insa de asistenta unui anume G. Gallup, care a impus folosirea sistematica a sondarii opiniei publice. Gallup, spre deosebire de Bernays, credea ca oamenii sunt rationali si ca opinia lor este una rationala. Cum New Deal presupunea si o restrangere a puterii corporatiilor, acestea au pornit o ofensiva ideologica, prin intermediul lui Bernays, legand democratia de capitalism. Bernays considera ca intr-o democratie consumerista corporatiile sunt cele care vor satisface dorintele oamenilor fara ca acestia sa joace vreun rol activ (imaginea unei astfel de societati a fost surprinsa cel mai bine in scrierea distopica a lui Al. Huxley Brave New World).

Cum este folosita PROPAGANDA pentru controlarea MAJORITATII

– inceputurile PR in SUA se trag dintr-o represiune violenta a unei tabere de muncitori grevisti ai unei mine detinuta de Rokeffeler. Incidentul a trebuit sa fie cosmetizat pentru a remedia pagubele produse in opinia publica.

– prin PR presedintele Wodroow Wilson a reusit sa determine o schimbare de perceptie in opinia americana pentru a accepta intrarea in primul razboi mondial desi castigase mandatul de presedinte al SUA avand ca platforma refuzul intrarii in razboi. In pregatirea razboiului din Irak, expertii invitati in studiourile televiziunilor pentru a participa la talk-show-uri pe tema erau instruiti de Pentagon in privinta mesajelor pe care le vor expune. Industria militara americana a fost strans legata de industria mediatica si de producerea stirilor.

– propaganda este propagarea unei anume viziuni asupra lumii.

– din punct de vedere istoric, “tirania majoritatii” a fost invocata de unii din “parintii fondatori” ai SUA (ca James Madison – 1751-1836) pentru a pune bazele unui guvern american federal, central, autoritar si cu puteri extinse, in dauna proiectului confederativ si in care exista o mai mare participare la decizie la nivel local. Solutia elitista a lui Madison a fost restrictia democratiei in numele combaterii tiraniei majoritatii. Unii din criticii acestei orientari prevedeau, inca de atunci, ca acest gen de sistem “nu va fi altceva decat un pas nechibzuit catre imperiul universal”. Aceasta conceptie elitista care transforma cetateanul in observator pasiv al vietii politice si ii neaga statutul de participant al acesteia a fost sustinuta in sec. XX prin propaganda.

Walter  Lippman, un autor clasic considerat progresist, sustinea ca majoritatea este ignoranta si participarea acesteia la procesul decizional ar duce la un dezastru. Prin urmare, trebuie gasite mijloace prin care oamenii “responsabili” (elitele, cei care pricep, care stiu) vor fi protejati de “tropaitul bestiilor”, de majoritatea ignoranta (de popor). Modul in care poate fi realizat acest lucru era prin “fabricarea consensului” (manufacturing consent) prin dezvoltarea industriei relatiilor publice.

– campaniile electorale americane sunt, de fapt, campanii de marketing cu totul similare celor comerciale. Campania lui Obama a fost mai buna, in 2008, pentru ca au existat mai multi bani care au provenit nu din donatiile oamenilor de rand, ci, mai cu seama, din donatiile industriei financiare. A fost candidatul lor.

Edward Bernays (nepot al fondatorului psihanalizei, Sigmund Freud, figura clasica si fondatoare pentru PR si propaganda in SUA) considera propaganda ca un mijloc de inregimentare a opiniei publice (public mind) similar cu modul de inregimentare al oamenilor intr-un batalion militar. Bernays credea, la randu-i, ca oamenii sunt prea prosti pentru a se autoguverna singuri.

– Marea Criza din anii 30 ai sec. XX, provocata de supraproductie, putea duce la decizii ca reducerea orelor de munca pentru muncitori si salarii mai mari, pentru a echilibra procesul de productie. Dar marile corporatii au decis altfel: pastrarea ritmului productiei, desi depasea nevoile populatiei, pentru pastrarea profitului, si introducerea noului tip de reclama care a “inventat” consumatorul. Reclama, pana atunci, era centrata pe calitatile obiectului; de atunci, a a legat actul de a cumpara de starea de fericire a consumatorului. Edward Bernays a fost in spatele acestei noi strategii de marketing. El a legat produsul care trebuia vandut de dorintele subconstiente ale potentialilor clienti pentru a nu mai exista limite in calea consumului. Una din “realizarile” lui a fost raspandirea fumatului la femei, fumatul fiind prezentat ca un mijloc de emancipare a acesteia, de a deveni mai libere si mai puternice. Ceea ce a facut capitalismul a fost sa ia reprezentari ale fericirii care tin, in mod real, de socialitate, prietenie, familie, intimitate, si sa le asocieze produselor. De aceea reclama este intotdeauna un amestec intre adevar si fals: daca ar fi complet falsa nu ar functiona, si este adevarata doar partial, in masura in care reflecta unele dorinte ale noastre. Asa a luat nastere visul american: un simlacru de societate in care diferentele dintre bogati si saraci, APARENT, se estompeaza, in care munca (hard work) te face bogat “pe merit” si daca te afli cumva in mizerie sau in saracie este pentru ca nu muncesti.

– Confucius a raspuns unei intrebari legate de ce ar face daca ar conduce statul astfel: as corecta limbajul. Controlarea limbajului, a naratiunilor/a “povestilor” spuse prin mass-media, nu mai face necesara folosirea fortei brute pentru a domina/stapani.

– nu poti opri propaganda dar te poti feri de ea daca ii intelegi mecanismele. Campaniile de propaganda trebuie demontate prin scoaterea la suprafata a celor care sunt in spatele lor. De pilda, poti recunoaste ca un articol din Washington Post este, de fapt, nu un articol informativ, ci un act de propaganda platit pe o anume grupare.

http://www.trilulilu.ro/video-politica/psywar-wake-up-documentar-partea-i

Surse :

1, http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/04/01/principiul-puterii-imperiul-american-film-documentar/

2, http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/09/28/the-century-of-self-documentar-video-manipularea-psihologiei-maselor/

3, http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/09/19/psywar-documentar-video/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s