Controversatele negocieri SUA – UE: Tratatele de liber-schimb au scos oamenii în stradă

obama-merkel-prostest

Sute de manifestații au fost programate sâmbătă în întreaga lume, în principal în țări europene, față de acordurile de liber-schimb, cum este cazul celui negociat între Statele Unite și Uniunea Europeană. Oamenii se tem că aceste acorduri vor ajuta interesele corporatiste să submineze drepturile muncitorilor și protecția consumatorilor.

Principala țintă a manifestanților este acordul TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), a cărui viitoare rundă de negocieri începe luni la New York și care vizează desființarea barierelor vamale și a reglementărilor dintre SUA și Europa.

Manifestanții consideră că aceste acorduri vor conduce la privatizarea serviciilor publice și la un explozie a alimentelor modificate genetic.

În Germania, zeci de mii de persoane manifestau sâmbătă după-amiază.

https://youtu.be/ZmUzCa92Q9A

Parteneriatul Transatlantic (TTIP): GUVERNELE IN SLUJBA CORPORATIILOR

Tratatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat în secret şi netransparenţă totală de UE şi SUA, nu este un tratat de liber schimb, ci o încercare a reglementărilor şi a standardelor în beneficiul corporaţiilor internaţionale.

Marele jaf corporatist continua, astazi, la Washington. Propunerea UE pentru cooperare in domeniul reglementarilor seamana izibitor cu propunerile inaintate de o mana de grupuri de lobby ce reprezinta corporatii puternice.

Marile afaceri continua sa domine discutiile, in timp ce majoritatea publicului este lasat in ignoranta cu privire la directiile concrete ale discutiilor. Acesta trebuie sa se bazeze doar pe documente surse informal pentru a obtine informatii despre ce se negociaza in numele lor.

Interesele corporatiste impun agenda TTIP, in timp ce publicul e lasat deoparte. Birocrati pro-comert-deschis de pe ambele maluri ale Atlanticului faciliteaza aceasta strategie. In ciuda afirmatiilor Comisiei Europene, conform carora discutiile ar fi transparente, observatiile CE din cadrul intalnirilor cu lobby-ul afacerist au fost cenzurate masiv. Documentele arata ca CE a propus industriilor sa faca o lista de “bariere legislative” pe care ar vrea sa le inlature in cadrul negocierilor. Publicul nu are cum sa stie cum a incorporat UE aceste lucruri in pozitia sa din cadrul negocierilor, de vreme ce orice informatie posibila a fost inlaturata.

In numele “cooperarii in reglementare”, SUA vrea ca asa-zisele bariere din calea comertului, inclusiv reglementarile controversate care protejeaza agricultura, alimentele sau datele personale, sa fie indepartate. Chiar si liderii din Comisia Senatului pentru Finante, intr-o scrisoare adresata Reprezentantului pe Comert al SUA, Ron Kirk, au aratat clar ca orice intelegere trebuie sa implice reducerea restrictiilor europene asupra organismelor modificate genetic, asupra puilor “chimicali” si ai carnii tratate cu hormoni.

TTIP ar putea imputernici, de asemenea, corporatiile, in a contesta legal o serie de reglementari care le incomodeaza. Amenintarea litigiului, prin care corporatiile ar putea da in judecata guvernele pentru mari sume de bani ar putea avea ca rezultat ignorarea legislatiei.

Un document UE scurs din cadrul intalnirilor din iarna anului 2013 arata ce semnificatie are propunerea Comisiei Europene de infiintare a unui Consiliu de Cooperare in Reglementari UE-SUA, o structura permanenta care ar trebui creata in urma negocierilor TTIP. Legislatia curenta si viitoare a UE ar trebui sa parcurga o serie de investigatii, dialoguri si negocieri in cadrul acestui Consiliu. Acest lucru e ideal pentru lobby-ul marilor afaceri: crearea unui instrument puternic de franare a oricarei reglementari progresiste inca de la debutul procesului de luare a deciziei, face ca decizia in sine sa fie complet netransparenta si garanteaza afacerilor europene si americane o si mai mare influenta asupra deciziilor decat exista deja.

Idei care favorizeaza interesele companiilor puternice ar putea fi prezentate ca intelegeri gata facute, care nu mai lasa loc de vreo schimbare, avand in vedere premisa ca grupurile de lobby, UE si SUA, precum si un numar restrans de oficiali se pun deja de acord asupra problemelor disputate.

Daca ne uitam la acordurile de comert liber in vigoare, cum ar fi NAFTA (Acordul nord-american de comert liber), vedem ca se concentreaza in primul rand pe privatizarea serviciilor publice, aceste noi acorduri le acorda corporatiilor puterea de a darama legile statelor suverane. Ati citit bine. Daca aceste acorduri intra in vigoare, corporatiile multinationale vor primi puterea de a controla statele, in loc sa fie invers. Acesta este cel mai mare asalt asupra ideilor de suveranitate.

Tribunale pentru solutionarea diferendelor investitor-stat exista deja, asa ca stim cum functioneaza. In El Salvador, cetatenii au votat recent pentru interzicerea unei mine de aur ce urma sa fie deschisa de o corporatie canadiana, Pacific Rim, deoarece ameninta sa distruga o parte din reteaua nationala de rauri. Acum Pacific Rim da in judecata statul El Salvador pentru suma de 315 milioane de dolari reprezentand profitul potential care s-a pierdut. In Canada, Dow Agrosciences, o companie americana, da in judecata guvernul pentru interzicerea folosirii pesticidelor sale pe motivul ca pot produce cancer.

In Marea Britanie, presupunand ca TTIP va fi adoptat, companiile americane din domeniul sanatatii se pregatesc sa dea in judecata guvernul daca va incerca sa le impiedice sa achizitioneze sistemul national de sanatate (NHS), actiune impotriva careia britanicii se opun in proportie covarsitoare.

Aceasta preluare fara precedent a puterii de catre corporatii echivaleaza cu o lovitura de stat internationala. Aceste companii (impreuna cu alte cateva sute) se folosesc de regulile mecanismului de solutionare a litigiilor dintre investitori si stat, semnat de statele pe care le dau in judecata.

Statele Unite si Comisia Europeana, ambele capturate de insesi corporatiile pe care ar trebui sa le reglementeze, fac presiuni ca mecanismul de solutionare a litigiilor sa fie inclus in acord.

Comisia isi justifica aceasta politica sustinand ca tribunalele locale nu ofera corporatiilor suficienta protectie, acestea putand fi “partinitoare sau lipsite de independenta”. Despre care tribunale e vorba? Cele americane? Cele ale statelor membre? Nu se precizeaza. De fapt, nu ni se prezinta nici macar un exemplu concret. Comisia Europeana doreste inlocuirea tribunalelor.

După ani de discuții între înalți funcționari, industriași și financiari, Statele Unite si Comisia europeană au oficializat, prin urmare, negocierile privind un nou tratat care ar acoperi atât comerțul cât și investițiile. Un text cu bătaie foarte lungă care ar trebui să modeleze lumea în anii următori. Barack Obama l-a inițiat în februarie 2013, în discursul său privind starea Uniunii. Imediat, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, instituția care negociază pentru cele 28 de țări ale Uniunii Europene (UE) a declarat “intenția sa de a progresa rapid. Contextul economic actual ne cere să ne unim forțele (…)”. A urmat imediat Parlamentul European care a votat în favoarea deschiderii acestor negocieri, iar președintele său, Martin Schulz, a prevăzut chiar că “un final fericit ar avea, pentru ambele părți, beneficii imense”.

Proiectul de Tratat transatlantic conține în plus o adevărată bombă, bombă care însă a trecut neobservată de către publicul larg : americanii și europenii doresc să dea întreprinderilor dreptul de a traduce Statele în fața justiției. Astfel, trei arbitri ar tranșa în mod suveran “diferendele dintre State și investitori”, în jargonul de la Bruxelles.

“Întreprinderile vor putea obține o compensație în cazul în care un Stat privează una dintre ele de o investiție pe care o autorizase anterior. Nimic mai mult”. Numărul proceselor este în creștere în Statele Unite, Canada și Mexic de la adoptarea în 1994 a Acordului de Liber Schimb Nord American (NAFTA) . De exemplu, compania Metalclad a primit compensații de milioane de dolari pentru refuzul de către autoritățile mexicane de a autoriza activitățile sale de îngropare a deșeurilor toxice pe un teren pe care-l cumpărase. De asemenea, compania americană Lone Pine Resources reclamă Quebecului 250 milioane dolari, pentru interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

O mașinărie imensă s-a pus în mișcare la Washington, la Berlin, Londra și Bruxelles pentru realizarea pieței liber transatlantice. Reprezentanţii industriei germane i-au cerut liderului american să-şi folosească influenţa pentru a duce la bun sfârşit acordul.

Cat priveste “independenta justitiei”, aceasta este numele de cod pentru industria de condamnari-productii-record-pe cote a acelorasi. O productie special inventata (mai vine si cate papa care sa le tina isonul, falsificand Evanghelia si facand din vamesi farisei si din farisei, vamesi, in admiratia cam natanga a unor groupies) tocmai pentru a le acoperi (lor, euro-americanilor) propriile talharii, pentru a-i scapa cu fata curata dupa ce au pradat la marea nesimtire pe amarastenii tinuti in genunchi la poarta Schengenului.

Iata, mai sus, un caz “paradigmatic”, “arhetipal”, un “pattern” de model, ce sa mai: interventia in actul de justitie pentru favorizarea infractorului. La ordinul FMI si in asistenta binevoitoare a guvernului, sluga corporatiilor si a sistemului bancar strain.

“Statii de drepti“, niciun cuvant de zis?

Intr-un raport intitulat The Euro Area Adjustment: About Halfway There din mai 2013 puternica banca JP Morgan face o recomandare socanta: instituirea de regimuri autoritare – mai ales in zonele periferice ale Uniunii Europene – pentru depasirea dificultatilor crizei din zona euro.

Raportul reclama necesitatea “reformelor politice” prin care sa se elimine opozitia fata de masurile de austeritate ce sunt aplicate pentru protejarea operatiunilor bancare. In acest sens, JP Morgan lauda masurile luate de Uniunea Europeana, pe care le considera insa ajunse doar la jumatate din drum. Cealalta jumatate ar trebui parcursa de Banca Centrala Europeana printr-o mai mare implicare din partea sa.

Apropo de recomandarile JP Morgan legate de criza euro, este util sa ne reamintim ca moneda euro a fost in mod intentionat introdusa – de aceeasi bancheri care astazi fac recomandari – tocmai pentru a se ajunge la astfel de crize structurale care pot antrena, apoi, schimbari structurale:

http://www.slideshare.net/…/jpm-theeuroareaadjustmentabouth…

ADOPTAREA EURO si CEDAREA PREROGATIVELOR BANCII NATIONALE catre BCE! In plus: BUGET NATIONAL APROBAT DE UE

Din aceeasi tendinta autoritarista sprijinita agresiv de UE dar si de SUA, deghizata sub numele populist de “lupta impotriva coruptiei” sau cel pretentios de “independenta justitiei”, fac parte componentele politienesco-procuroristice de represiune si supraveghere, dezvoltate exponential in anii din urma la noi:

Revenind la fenomenul general, astfel de corporatii gigantice nu sustin doar un autoritarism ce frizeaza fascismul, ci sunt, totodata, in spatele puternicului lobby de promovare a homosexualitatii:

Asta pentru ca, asa cum spunea A. Huxley, „pe măsură ce libertatea economică şi politică se diminuează, libertatea sexuală creşte în compensare”.

Guvernul și Președintele, la cererea FMI, se angajeaza sa intervina brutal in procesul de justitie pentru ca lucrurile sa iasa “cum trebuie” pentru banci. Adica bancile sa nu mai piarda procesele intentate de proprii lor clienti care denunta clauzele abuzive.

Acest lucru poate insemna chiar “instante specializate”, adica, practic, crearea unor tribunale paralele si extra-ordinare fata de sistemul de justitie. Nu, nu tribunale ale poporului, ca in alte regimuri, ci tribunale de salvare pentru bancile care au talharit oamenii la drumul mare prin clauzele respective.

Este aici o situatie care demasca, expune intr-o claritate de cristal ipocrizia si minciuna propagandei “statului de drept”, a “anticoruptiei” si a “independentei justitiei”, dusa, de altfel, pana pe culmile paroxismului si ale limitarii libertatii de exprimare, inclusiv prin presiuni de la Comisia Europeana!

“Anticoruptia” e doar pentru javrele care se intampla sa se puna rau cu cine nu trebuie; pentru dulaii obezi (varianta adaptata pentru fat cat bankers) cu guler scrobit, adica pentru banci, pentru ticalosiile facute institutional, elegant, contractual, nu exista asa ceva. Sistemul de praduire trebuie sa fie european sau sa nu fie deloc! Mafia euro-atlantica nu admite concurenta.

De ce nu sunt performante multinationalele in economia romaneasca? Pentru ca rolul lor, aici, nu este sa faca economie, productie, si sa contribuie, astfel, la bunastarea locala, ci sa dreneze venituri si resurse catre tarile de origine.

Faptul ca si multinationalele de la noi practica un tip de evaziune si de drenaj similar celui din Africa. Din structura PIB-ului reiese însă că masa profitului este de vreo 65-70 miliarde de euro la nivelul actual al PIB-ului României. Unde sunt sau unde dispar anual 50-60 miliarde de euro până ca profitul să ajungă a fi impozitat?! Este vorba de aproape jumătate din PIB!

Singurul lucru cert este că sunt sume care nu ajung să fie fiscalizate ca profit şi deci nu sunt impozitate ca profit. Probabil, cea mai mare parte iau calea străinătăţii sub diferite forme dintre care grosul reprezintă transferuri camuflate de valori în reţelele internaţionale de producţie şi comercializare ale corporaţiilor multinaţionale. Produse şi servicii realizate de multinaţionale în România, în valoare de zeci de miliarde de euro, sunt subfacturate în proporţii de până la 50% când sunt scoase ca exporturi din România, în timp ce produse şi servicii realizate de multinaţionale în afara ţării sunt suprafacturate în proporţii tot până la 50% când sunt aduse ca importuri în România.

Cu această foarfecă neiertătoare a subfacturării la export şi suprafacturării la import, multinaţionalele execută transferuri masive de zeci de miliarde de euro spre străinătate de sevă economică – de valoare adăugată – realizată în România.

Majoritatea veniturilor romanilor se duc pe ratele bancare si pe consumul din supermarketuri – un fel de tribut platit stapanilor europeni pentru roscovele de acasa. Este o forma de jefuire subtila a sistemului neoliberal, corporatist, bazat pe doi mari piloni – banci+supermarketuri.

Admirabili acesti euroatlantici! Cum stiu ei sa scoata bani si in piatra seaca – adica si din saracia romaneasca… Altfel, nu suntem buni la nimic, paria Europei, scuipatoare si pres de sters pantofii de lux, insa buni la dat putinii bani bancilor straine si de ingrasat conturile marilor supermarketuri occidentale…

Asta ca sa intelegem si destinatia acelui maruntis care ne-ar reveni odata pornite exploatarile resurselor nationale. Jocul e simplu: noi va dam resursele aproape gratis, voi ne dati, in schimb, vreo doi bani, iar cu aceia va platim tot voua rata bancara si consumul din supermarket. Avantajos sistem, nu?

Sa multumim BNR-ului!

Presedintele Comisiei Europene cere crearea unei armate a Uniunii Europene

179672_0_1

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus ca Uniunea Europeana are nevoie de propria sa armata pentru a combate perceptia curenta, ca nu reprezinta „o forta internationala serioasa”.

El a adaugat ca o astfel de miscare ar convinge Rusia ca UE este hotarata sa-si apere valorile in fata amenintariilor pornite din Moscova.

Toti marii lideri politici s-au opus acestei propuneri! Inseamna ca nu asta urmaresc. Pentru ca au NATO deja, cum multi lideri politici au si declarat. Dar nici vorbe aruncate in vant nu sunt. Rostul acestei declaratii este sa ne aminteasca cine este inamicul numarul 1 in acest moment, Rusia. Deci un mesaj de propaganda, prin care sa ne inoculeze idea ca situatia geopolitica e grava, si ca trebuie sa fim pregatiti sa ne aparam de rusii ce ne agreseaza.

Sursa : pietrelevorbesc.wordpress.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s