Reflexiunile unui agricultor asupra legei tocmelelor agricole

6-ianuarie-agricultura

 Ne-am întretinut în mai multe rânduri si foarte pe larg cu o persoana care în toata viata ei s-a ocupat de agricultura, de un caracter moderat si foarte impartial , care niciodata nu s-a ocupat nici preocupat de politica. Este prin urmare un om special si competent în materie, a caruia opiniune are mare greutate, si vom încerca, dupa ce ne-am inspirat de vederile sale asupra materiei la ordinea zilei, d-a-i reproduce ideile în aceasta privinta.
 Exista sau nu în realitate o cestie agricola a caruia solutiune intereseaza bunul trai al tarei? Subt impresiunea agitatiunei pe care se încearca unii a o raspândi în tara, se vor gasi multi oameni care, din interes sau luati de curent, vor raspunde într-un mod afirmativ. Toti se pun la lucru si cauta un remediu, si se vad multime de legisti , traiti în codice si în procedura, care n-au vazut niciodata un plug, nu stiu sa deosibeasca grâul de ovaz sau de porumb, fara nici o cunostinta de munca câmpului, nici de obiceiurile taranilor, nici de nevoiele si dorintele lor, ignorând chiar limba taranului, [î]i vedem rezolvând în materie de aratura, de secera, de prasila , de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici si priceputi în materie, desperând d’ a întelege ceste disertatiuni , le spun în zadar ca, înainte d’ a propune remediuri , trebuiesc studiate cauzele raului. Asadar care sunt aceste cauze?
 Ele nu sunt acolo unde le vad doctorii în drept. Sistemul dupa care învoielile trebuie sa fie libere între proprietari si cultivatori este bun si n-am sti sa multamim îndestul memoriei lui Voda Stirbey care, cu perfecta sa cunostinta de nevoile tarei, a consacrat pentru prisoase sistemul cel mai bine adaptat intereselor reciproce si echitatei , si care, cu toate transformatiunile prin cari am trecut, slujaste si astazi de regule comune.

Este incontestabil pentru orice om de buna credinta ca singura si unica cauza a raului sunt abuzurile si esactiunile impiegatilor administrativi cari nu se tem d’ a falsifica spiritul si d’ a viola litera legilor si regulamentelor.

 Aceasta este adevarata rana a tarii, acolo trebuie remediu radical. La ce slujesc legile cele mai bine cântarite si cele mai echitabile daca agentii însarcinati d’ a le aplica nu sunt nici inteligenti, nici constiinciosi, nici onesti si nu tintesc decât la interesele partidului de la putere, decât la profitul lor personal?
 Cititi instructiunile si circularile care au urmat promulgarea legii din 1851. Ideea dominanta pe care o veti gasi la fiecare linie este d’ a asigura partilor interesate cea mai buna garantie a intereselor lor mutuale, cea mai mare securitate si un respect scrupulos al drepturilor lor. Ele aparau pe satean contra aviditatei unor arendasi ingeniosi a le proba ca ei le datoresc îndoit munca contractata, aviditate ajutata prin coniventa amploaiatilor administrativi si, pe de alta parte, d’ a nu lasa pe proprietari victima nesupunerei taranilor cari refuza de a-si împlini angajamentele lor, nesupunere mai totdauna zgândarita de administratiune pentru a aduce pe proprietar la discretiunea guvernului, mai cu seama în vremea alegerilor sau pentru a-i smulge o suma de bani.
 Aviditatea într-un caz si intrigele administratiei în celalalt cheama necesitatea unei esecutiuni revoltatoare. Cu o buna administratie care ar sti sa aleaga agenti onesti si constiinciosi asemenea abuzuri n-ar fi posibile si daca, prin exceptiune , s-ar produce câte unul ar trebui sa fie sever reprimat.
 Ma adresez la puternicii zilei si le spun: Nu faceti politica cu pâinea concetatenilor vostri; loviti fara mila în toate abuzurile, sustineti si încurajati munca; veti avea bunul trai general, veti obtine progresul, ameliorari în cultura, în loc d’ a avea ruina arendasilor si deprecierea proprietatii fonciere care sunt rezultatul sistemului vostru. Destul ati semanat coruptiunea, ati excitat ura între diferitele clase ale populatiunei. Mai puneti-va într-un punct de vedere mai înalt decât acela al spiritului de partid, a inspiratiunilor de coterie, gânditi-va la patria voastra a caruia existenta si viitor depinde de conduita ce va urma.

România trebuie sa se impuie stimei Europei prin ordine si liniste, sa înlature primejdiile care ar ameninta-o daca ar deveni o cauza de îngrijiri pentru puternicii nostri vecini.
Agricultorul nostru ne-a pus sub ochi numeroase contracte agricole a carora analiza o vom publica. Cititorii nostri se vor convinge ca aceste contracte ar îndeplini perfect scopul lor daca ar fi executate ad literam precum în adevar o cere interesul reciproc al partilor.

Am expus mai sus ca, daca mai adeseori nu se îndeplinesc, vina trebuie atribuita exclusiv administratiunii. Care este prin urmare mobilul agitatiunii pe care unii încearca prin toate mijloacele a o propaga în toata întinderea României?

Sunt oameni cari nu se pot ridica decât prin dezordine, cari s-au însemnat prin ignoranta si incapacitatea lor în afaceri; dar în schimb, printr-o dibacie nespusa, în intrigi suterane, în manopere perfide, în comploturi si conspiratiuni de orice fel. Mijlocul lor cel mai mare, unealta cea mai puternica este d’ a excita grija în spirite si d’ a provoca agitatiunea generala. Numai pescuind în apa turbure pot deveni necesari si ajunge scopurile lor.

Sunt câteva luni, au pus pe tapet eligibilitatea magistraturei , sistem imposibil si condemnat de toate spiritele serioase. Dupa ce au vazut ca nu pot pune mâna pe puterea judecatoreasca, agitatorii nostri s-au, aruncat pe un nou mijloc de agitatiune, i-a gasit deodata mila de soarta sateanului si varsau lacrime de crocodil asupra suferintelor uneia din clasele muncitoare.

În fata circularilor guvernului care, sub cuvânt d’ a lumina spiritele asupra cestiunei puse pe neasteptate, provoaca adunari populare, nu se mai poate îndoi nimeni ca scopul lor este a întarâta pasiunile puind în lupta interesele.

Bunul simt si patriotismul Adunarilor noastre legiuitoare vor trece ele în sfârsit înaintea vederilor interesate si înaintea cuvântului de ordine ce le dau cei doi sau trei corifei ai partidei care pâna astazi au robit vointele mandatarilor natiunii? Aicea este toata chestia pentru moment, ne spune agricultorul nostru în limbagiul lui.

Mihai Eminescu [12 februarie 1882]

Sursa articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s