Contribuţia lui George Soros la marele haos financiar mondial

obama_rothschild_soros_rockefeller_salih_bin_abdulaziz_h499

Cunoscut ca „omul care a spart Banca Angliei“ – în 1992, printr-o speculaţie financiară, care i-a adus peste un miliard de lire sterline -, George Sörös îşi reconfirmă prestigiul de spărgător cu o nouă lovitură de 8,5 miliarde de euro. Atunci a speculat pe seama lirei britanice, determinându-i prăbuşirea şi devastând economiile a milioane de britanici, dar obţinând pentru buzunarul propriu 1,1 miliarde. După ce şi-a construit prin reţeaua sa aşa-zis filantropică extinsă în întreaga lume un suport de informaţii şi o pârghie de influenţă politică, Sörös a aplicat lovitură după lovitură, îmbogăţindu-se prin manipulare şi intoxicare la scară mondială.

Şi astăzi, tot pe baza informaţiilor de insider al actualei echipe de la Casa Albă, George Sörös a beneficiat de date sigure despre retrogradarea la adresa Statelor Unite, pe care au operat-o cei de la Standard and Poor’s, obţinând un beneficiu net apreciat la suma de 8,5 miliarde de euro.

Deşi în spaţiul est-european Sörös s-a intromisionat imediat după 1989 prezentându-se drept un simbol al luptei pentru capitalism şi pentru democraţia liberală,Sörös are vederi  extremiste, fiind în Statele Unite un susţinător zelos al democraţilor.

Cadrele „pepinierei Sörös“ – aşa-zişii „bursieri“  – au reuşit în ţările est-europene, inclusiv în România, să controleze societatea civilă şi spaţiul politic, coordonarea şi controlul Fundaţiilor sale fiind plasate în mâinile unor foşti securişti, atât în România, cât şi în alte ţări din spaţiul ex-sovietic.

Sub masca generozităţii şi a activităţilor filantropice, a promovării “valorilor democratice, ale societăţii deschise”, George Sörös a acţionat sistematic în cadrele gândirii sale, în scopul delegitimării şi anihilării forţei partidelor politice şi a statelor naţionale, parazitând prin membrii reţelei sale instituţiile statului, interferând în maniera ocultă tipic securistică sistemul politic al statelor-ţintă. În interiorul fundaţiilor şi organizaţiilor înfiinţate sau finanţate de Sörös a existat o adevărată “coloană a cincea” alcătuită din foşti agenţi ai serviciilor secrete.

Pe acest tipar, la noi, exemplar este modelul oferit de Alin Teodorescu, deconspirat ca agent a nu mai puţin de două servicii secrete comuniste, primul şef al reţelei Sörös, în perioada de formare şi recrutare a “pepinierei”.

Profil de „asasin economic“

George Soros:

Colapsul financiar l-am provocat atragand toti banii lumii asupra bogatasilor, cativa oameni influenti de pe Pamant, prin tertipuri financiare, specula si escrocherii, deoarece suntem o gasca cu putere de decizie si functii de conducere.

Izabucnirea unui razboi al claselor este foarte necesar pentru viitor, deoarece vom putea astfel implementa si duce la indeplinire limitarea libertatilor civile.

Noi suntem in slujba raului, iar in curand vom dezlantui teroarea , crima si genocidul in lume.

Soros pretinde că este un luptător împotriva distorsiunilor pieţii. Adică împotriva structurilor care l-au îmbogăţit. „Soros e primul care oferă antidotul împotriva oamenilor ca el, primul care spune că legile ar trebui să îl împiedice să profite de pe urma distorsiunilor pieţei. Doar că nimeni nu-i ascultă pledoaria despre necesitatea regularizării, a îngrădirii pieţelor financiare şi a penalizării oamenilor ca el”. Un fel de Ulise, pe care lumea ar trebui să-l lege, pentru a nu fi ispitit de glasul sirenelor. La el, sirenele sunt banul şi puterea. Are o avere de peste 100 de miliarde de dolari.

Modelarea estului

Începând cu 1979, a finanţat cu generoasa sumă de trei milioane de dolari pe an disidenţa poloneză, mai ales Mişcarea pentru Solidaritate. Tot el a finanţat şi Carta 77, iniţiativă civică de disidenţă din Cehoslovacia.

Un protejat al lui Soros a fost Andrei Sakharov, celebru disident rus, care a protestat faţă de ambiţiile nucleare ale Rusiei şi a criticat invazia sovietică în Afganistan din 1979. În Ungaria, Soros a fondat Institutul pentru o Societatea Deschisă, în 1984, şi a investit sume uluitoare în opoziţie şi în media.

Numai că ambiţiile lui Soros nu s-au oprit în perioada comunistă. În spaţiul iugoslav, de pildă, Soros a finanţat opoziţia anti-Miloşevici, deşi poporul s-a încăpăţânat şi i-a adus în repetate rânduri la guvernare pe socialiştii cunoscutului lider. Suma investită: 100 de milioane de dolari. Banii au mers la partidele de opoziţie, şi media „libere”. Rezultatul: regimul Miloşevici cădea în 2000, în urma unei lovituri de stat dictate de Washington. Până şi tribunalul care l-a condamnat pe Miloşevici, cel de la Haga, este cofinanţat de Soros. Până şi acuzaţiile împotriva fostului lider sârb (crime împotriva umanităţii, crime de război, genocid) au fost formulate în urma unor dovezi furnizate de organizaţia controlată, de această dată integral, de George Soros: Human Rights Watch.

Soros spune, NATO notează

Kosovo l-a interesat pe afacerist datorită zăcămintelor de cărbune şi aur. Cazul demonstrează influenţa lui Soros chiar şi asupra unor organizaţii ca Alianţa Nord-Atlantică (NATO). Să intrăm un pic în amănunte.

În iulie 1998,povestea complexului minier Trepca, socotit, „cel mai preţios teren din Balcani”. Definiţie destul de exactă, întrucât aici se află cele mai bogate zăcăminte de plumb şi zinc din Europa, iar complexul include topitorii, depozite, unităţi de procesare, linii de cale ferată, o fabrică de baterii şi o uzină electrică. În februarie 2000, o instituţie înfiinţată de Soros, International Crisis Group, se oferea să acorde consultanţă în refacerea Balcanilor, acţiune condusă de NATO. Într-un raport, instituţia îl sfătuia pe Bernard Kouchner, liderul misiunii ONU în Kosovo la acea vreme, să preia controlul asupra complexului, deoarece „pune în pericol sănătatea oamenilor”. În august 2000, 3.000 de soldaţi NATO au dat buzna în singura fabrica funcţională a complexului. Kouchner justifica acţiunea astfel: „Aş fi fost neglijent dacă aş fi admis ca o ameninţare pentru sănătatea copiilor şi femeilor însărcinte să continue fie şi numai pentru încă o zi”.

La 11 ani de la acţiunea NATO, Soros trimitea o delegaţie în Kosovo, pentru a negocia cumpărarea rezervelor de cărbune şi a unor zăcăminte metalifere. Valoarea zăcămintelor: circa 300 de miliarde de dolari.
ROMÂNIA

La 22 decembrie 1989, Soros gândea planul de acţiune potrivit pentru România. Sandra Pralong spune că Fundaţia Soros a scurtat tranziţia, dar şi că ţării îi lipseşte în continuare meritocraţia

Cum se justifică aceste acţiuni din Europa de Est? Dacă e să dăm crezare celor de la New Statesman,”societatea deschisă” a lui Soros defineşte, de fapt, o societate prielnică afacerilor sale.

Analistul economic Daniel Dăianu – care a scris prefaţa unei cărţi a lui Soros, „Epoca failibilităţii” – are o altă variantă: „Rămân la opinia – spune Dăianu – că Soros a fost mânat în iniţiativele sale filantropice, din colo de generozitate, şi de un sentiment de disconfort, având în vedere sorgintea averii sale”. Nu e o avere obţinută ilicit, continuă Dăianu, dar este una dobândită prin „valorificarea oportunităţilor oferite de un sistem pe care tot el îl critică”.

În România, Fundaţia Soros se înfiinţa imediat după căderea regimului Ceauşescu, sub conducerea Sandrei Pralong: „Prima oară l-am întâlnit pe George Soros chiar în ziua Revoluţiei Române, 22 Decembrie 1989”, spune Pralong. În 1989, ea făcea traduceri în mod voluntar pentru Helsinki Watch, gruparea prin care Soros finanţase anticomunismul din Polonia şi Cehoslovacia.

La 22 decembrie 1989, Soros întocmea „planul România”

Soros venise în fugă să se consulte cu cei de la Helsinki Watch despre „ce-ar trebui făcut pentru a ajuta România”, iar Pralong se afla în vizită la directoarea organizaţiei. O întrevedere „expeditivă, dar foarte participativă”. „Soros a întrebat ce ştie fiecare despre situaţia din România, a cerut sugestii despre calea cea mai bună de acţiune şi a tranşat în favoarea trimiterii unei delegaţii la Bucureşti”, îşi aminteşte românca. Pralong a fost aleasă pentru a face parte din această delegaţie.

În scurt timp, primea o provocare: să conducă Fundaţia Soros în România. „Am acceptat pentru că era ce-mi doream: să revin în România şi să contribui cumva la tranziţie, la «normalizarea» şi deschiderea societăţii spre ea însăşi şi spre lume”, spune Pralong.

O întrebăm ce crede că a reuşit să schimbe în România această organizaţie. „Fundaţia a scurtat timpul de tranziţie. Fără suportul financiar al Fundaţiei, schimbări cum ar fi formarea unei elite educate în sistem occidental şi abilitatea sa de a reforma statul ar fi necesitat încă multe zeci de ani”, estimează dânsa.

România a rămas ţara clanurilor şi cumetriilor

Aşadar, a avut sau are Soros interese financiare în România?

Numele său a apărut în contextul exploatării de la Roşia Montană.

La Forumul Economic de la Davos , Elvetia, 27 Ian. 1995 , Soros spunea :

“ Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume. “

George Soros are stranse legaturi cu Rockefeller si Rothschild si este bine cunoscut pentru Black Wednesday , 1992, cand a castiagt 1.1 miliarde de dolari pe spinarea Bank Of England sau pentru fosta criza economica pe care a generat-o in Asia de sud – est .

Soros are o adevarata retea: “Soros Open Network Romania” (Reteau Deschisa Soros din Romania). In cadrul acestei retele functioneaza o mare varietate de organizatii, asociatii, institutii, cluburi etc.

Finanteaza masiv activitatile anti ortodoxe , anti patriotice , pro avort , pro homosexualitate . Oamenii sai au impanzit politicul si „ culturalul „ . Sa vedem cativa dintre ei :

Prin scheme secrete – ce ascundeau adevăraţii investitori din spatele lui Sörös şi speculaţii financiare, companiile acestuia încep să controleze proprietăţi din Argentina, Brazilia, Mexic, precum şi bănci din Venezuela (al cincilea producător mondial de petrol) etc.

Conform biografului său, William Engdahl, George Sörös a fost identificat ca fiind „omul de paie“ al concernelor bancare anglo-franceze ale Rothschildzilor. „Relaţiile lui Sörös cu cercurile internaţionale ultrasecrete ale Rothschildzilor nu sunt relaţii bancare întâmplătoare sau obişnuite, iar succesul extraodinar al lui Sörös ca speculant pe nisipurile mişcătoare ale pieţelor financiare sunt greu de explicat doar prin simplul său «talent de jucător». Sörös are acces la informaţiile interne ale unuia dintre cele mai importante canale de informaţii private din lume“.

Rolul lui Sörös, rezervat lui de Rothschildzi ca reprezentanţi ai unei oculte mondiale, este acela de agent de influenţă la nivel planetar pentru promovarea unei aşa-zise „economii de piaţă“ ce urmăreşte de fapt să capteze şi să disperseze proprietatea unor state. Legăturile dintre Rothschildzi şi Sörös se ţin prin oameni-cheie, cum ar fi R. Katz, care face parte atât din comitetul director al concernului lui Sörös (Quantum Fund), dar, în acelaşi timp, este director al Rothschild Italia SPA din Milano şi în N.M. Rothschild & Sons).

În 1965, George Sörös pune bazele „Open Society Institute“, susţinut financiar de „Sörös Fund Management“ – organizaţie prin care pătrunde în Africa de Sud, Europa Centrală şi de Est (statele comuniste), în fosta URSS, precum şi în multe state din Africa, Asia, America Latină.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s