Cetățenii europeni fac front comun împotriva corporațiilor

NOalTTIP

”Comisia Europeană intenționează să modifice acordurile comerciale aflate deja în vigoare între UE și SUA, pentru a răspunde mai bine nevoilor corporațiilor americane”, a declarat ieri Jürgen Maier, coordonatorul campaniei europene STOP TTIP, în cadrul conferinței de presă ”TTIP – un cal troian?”, organizată în București de Terra Mileniul III.

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE și SUA, va pune presiune pe serviciile publice din Uniunea Europeană, care își vor pierde dreptul la subvenții și vor deveni din ce în ce mai comerciale, o dată cu achiziționarea lor prin privatizare de către companiile multinaționale, a adăugat Jürgen Maier.

În plus, tratatele comerciale bilaterale pe care Comisia Europeană le-a negociat în secret, fără consultarea opiniei publice europene, cu SUA (TTIP) și Canada (CETA), conțin clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin.

Mai mult decît atît. Acordul CETA, negociat în secret timp de șase ani între Comisia Europeană și Canada, exclude practic principiul precauției, pentru care ecologiștii din Europa s-au luptat multă vreme, a precizat, cu aceeași ocazie, Lavinia Andrei, președintele organizației non-guvernamentale Terra Mileniul III.

Astfel, adoptarea acordului CETA va da ocazia corporațiilor să se bucure de starea de fapt din SUA, unde o practică sau o activitate nu este interzisă pînă nu se demonstrează că este periculoasă pentru mediu, lăsînd calea deschisă pentru fracturarea hidraulică, pentru cianurarea la suprafață sau pentru organismele modificate genetic.

Un alt motiv de nemulțumire pentru reprezentanții societății civile este acela că adoptarea TTIP va aduce relaxarea standardelor legate de siguranța și sănătatea consumatorilor europeni. De exemplu, în industria cosmeticelor, UE interzice în prezent 1300 de chimicale pentru a fi folosite în aditivi, în schimb ce legiuitorii americani doar 11. Situația este similară și pentru industria alimentară, iar adoptarea TTIP va da liber companiilor americane să își exporte produsele în Europa conform normelor și reglementărilor permisive prevăzute de legislația SUA.

Deși Comisia Europeană justifică adoptarea acestor tratate de comerț bilaterale cu SUA și Canada prin nevoia de a impulsiona economia europeană ”este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă, ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale”, susține Jürgen Maier.

În fapt, secretomania cu care Comisia Europeană a negociat aeste acorduri și evidența că forul executiv al Uniunii Europene se preocupă mai mult de bunăstarea multinaționalelor, decît de condițiile de viață ale cetățenilor europeni, în condițiile în care acordarea unor puteri fără precedent corporațiilor va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului, au făcut ca populația din țările europene să fie tot mai sceptică cu privire la acest tratat.

În toată Europa, 360 de organizații internaționale ale societății civile au format Iniţiativa Cetăţenească Europeană Independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru TTIP. S-au adunat peste 1,3 milioane de semnături împotriva parteneriatului şi în numeroase state europene s-au organizat proteste. Zeci de mii de oameni au ieșit deja în stradă, solicitînd Comisiei Europene să renunțe la punerea pe primul plan a intereselor corporațiilor.

Încă o dată de dovedește însă că Uniunea Europeană este un for birocratizat care are ca principală misiune impunerea samavolnică în Europa a intereselor corporațiilor și ale companiilor multinaționale. Cancelarul german Angela Merkel este în continuare unul dintre principalii susținători ai TTIP, în ciuda protestelor susținute care au venit dinspre societatea civilă germană și europeană. Acordul a fost negociat deja de Comisia Europeană, care îl va impune parlamentelor din statele membre în forma finală, forurile legislative naționale neavînd, în viziunea executivului european, decît obligația de a-și da acordul.

Pentru ca TTIP să nu fie adoptat de Comisia Europeană, este nevoie ca doar unul dintre cele 28 de parlamente naționale, ale statelor membre UE, să nu îl ratifice. Rămîne însă de vazut în ce măsură presiunea societății civile va aduce vreun rezultat, în condițiile în care s-a dovedit pînă acum că politicienii care formează clasa politică europeană răspund mai degrabă comenzilor și intereselor venite din cu totul altă parte decît dinspre proprii alegători.

În România, premierul Victor Ponta s-a grăbit deja să declare că ”TTIP este un lucru bun, pentru că altfel Europa își pierde capacitatea de dezvoltare economică”, fără să se mai deranjeze să consulte în vreun fel Parlamentul sau societatea civilă. Dealtfel, subiectul TTIP este aproape obscur pentru opinia publică din țara noastră, nimeni, nici din clasa politică, dar nici din mass-media, negăsind de cuviință pînă acum să îl supună dezbaterii publice, deși de-abia am ieșit din campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

În aceste condiții, România este printre țările cu cele mai puține semnături împotriva parteneriatului, adică aproximativ 3600 din 1,3 milioane. Cei ce vor să afle mai multe  să  semneze petiția pentru stoparea negocierilor legate de TTIP, o pot face la http://stopttip.ro/.

Dar iată că, în viziunea Comisiei Europene și a factorilor de conducere ai UE, pentru ca Uniunea Europeană că continue să se dezvolte, toată lumea, și cei din Nord, și din Sud, și statele bogate, și cele sărace, și cei care au adoptat moneda euro, și cei care încă nu au aderat la uniunea monetară, trebuie să susțină financiar multinaționalele și corporațiile americane.

Sursa articol

http://www.invectiva.ro/social-bundy/cetatenii-europeni-fac-front-comun-impotriva-corporatiilor

Ce este TTIP?

Conform definiţiilor oficiale, publicate pe siteurile Comisiei Europene, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții („TTIP”)  este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite. Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”

Aşadar, scopul principal al TTIP, după cum recunosc chiar autorii negocierilor, este de a elimina anumite „bariere” de reglementare care limitează profiturile corporațiilor transnaționale de pe ambele părţi ale Atlanticului. Aceste „reglementări inutile”, sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (incă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de  substanțe nocive in alimentație sau mediu înconjrător. Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc OMG-urile), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice toxice și legile privind protecția datelor personale

Deși se negociază în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord  și analize ale specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje, printre care:

  • O legislaţie paralelă, doar pentru corporaţii

Prin mecanismul cunoscut sub numele de „soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS), inclus în acest tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanțe comerciale guvernele care iau decizii ce reduc profiturile companiilor.

  •  Alimente injectate sau organisme modificate genetic

Prin conceptul de “corență de reglementare” standardele de calitate ale produselor alimentare, ale produselor cosmetice şi produselor medicale pot fi coborâte la același nivel cu cel al standardelor americane, care de cele mai multe ori sunt foarte joase și care nu respectă principiul precauției.

  •  Cianură şi gaze de şist

TTIP deschide calea către importarea de procedee industriale dăunătoare pentru mediu cum sunt fracturarea hidraulică şi mineritul cu cianură.

  •  Drepturi de muncă, restrânse

TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al companiilor.

  •  Privatizarea serviciilor publice şi a bunurilor culturale

TTIP îşi propune să creeze noi piețe prin deschiderea serviciilor publice și a contractelor de achiziții publice către corporații transnaționale, fapt ce amenință să introducă un nou val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația.

În concluzie TTIP și fratele lui geamăn CETA (Acordul economic si comercial UE-Canada) sunt concepute pentru a crește puterea multinaționalelor în detrimentul democrației și binelui general.

Trebuie să le arătăm ca nu vrem acest lucru!

Stop TTIP

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s